⏱ 2 min de citit
Luni seară, președintele Nicușor Dan a comentat într-un mod destul de diplomatic situația în care ne aflăm: statul român datorează bani la dreapta și la stânga — fie unor categorii sociale, fie unor companii — și acum se trezește acționat în instanță de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Da, ai citit bine: propria instanță supremă dă statul în judecată.
„Nu e normală toată această cavalcadă de procese”, a spus Nicușor Dan, recunoscând totuși că ÎCCJ și-a exercitat un drept legitim. Altfel spus: înțelege de ce s-a ajuns aici, dar nu înseamnă că situația e OK.
Președintele a explicat că există o balanță delicată între obligațiile pe care statul trebuie să le onoreze și banii pe care îi are efectiv în buget. Cu un deficit bugetar de aproape 9% din PIB în 2024 — cel mai mare din Uniunea Europeană — și cu măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan (TVA la 21%, reduceri de personal public), e clar că balanța asta e tot mai greu de echilibrat.
În traducere liberă: statul trebuie să plătească ce a promis, dar când banii lipsesc, apar procesele. Și procesele costă și ele bani. Un cerc vicios destul de familiar pentru oricine a avut vreodată de-a face cu birocrația românească.
Declarațiile vin într-un context în care România se confruntă cu o procedură de deficit excesiv activă la nivel european, iar guvernul de coaliție PSD-PNL-USR-UDMR încearcă să țină sub control cheltuielile publice. Între timp, cetățenii — mai ales bucureștenii — resimt pe propria piele inflația de 6-7% și scumpirile din ultimul an.
Nicușor Dan, care a devenit președinte în mai 2025 după alegerile reluate (și anulate anterior în 2024), are o perspectivă interesantă: a fost primar al Bucureștiului, știe cum funcționează bugetele locale, și acum vede problema de la nivelul de sus. Și recunoaște că nu e simplu.
