STB, iar în fața instanței: insolvența revine pe rol

Saga insolvenței STB continuă, iar săptămâna viitoare avem un nou episod. Marți, 8 septembrie, se va judeca primul termen în cel de-al doilea dosar de insolvență al Societății de Transport București, la doar trei săptămâni de când Tribunalul București respinsese prima cerere. Da, ați citit bine, e a doua încercare.

Noua cerere a fost depusă pe 25 august, iar de această dată zece firme apar ca și creditori în dosar. Printre ele găsim nume cunoscute din peisajul datoriilor STB: Romprest, Tinmar Energy, Reloc și Electroputere VFU Pașcani. Cea din urmă chiar are o istorie mai lungă cu STB — a câștigat în 2019, pe vremea Gabrielei Firea, o licitație pentru tramvaie noi, contract blocat ulterior de Nicușor Dan quand a devenit primar. Firma a dat STB în judecată de mai multe ori și a câștigat, iar instanța a impus penalizări usturătoare, de 300.000 de euro pe zi.

Dacă nici a doua cerere nu trece, poveste nu se oprește aici — există și un dosar separat, deschis de peste 20 de firme creditoare încă din 22 iulie, la o zi după ce Consiliul General a dat undă verde pentru declanșarea procedurii de insolvență. Primul termen în acest dosar paralel e programat pe 10 noiembrie 2026.

Pentru cei care nu au ținut pasul: prima cerere de insolvență a picat pe 18 august pentru un motiv oarecum birocratic — STB nu a precizat numele, adresa și suma datorată fiecărui angajat pentru biletele de odihnă și tratament, așa cum cere legea insolvenței. Primarul general Ciprian Ciucu a explicat atunci, citând chiar din „Procesul” lui Kafka, că STB se lovește de o dilemă reală: listarea publică a angajaților cu date personale ar putea încălca GDPR-ul. Compania datorează 3,2 milioane de lei angajaților pentru acele bilete, dar legea cere detalii pe care STB spune că nu le poate face publice fără probleme legale.

Toată această tevatură vine pe fondul unei situații financiare pe care Ciucu a numit-o, fără menajamente, „faliment neoficial” — o companie ținută artificial în viață prin subvenții, cu datorii totale de peste 1,7 miliarde de lei. Primarul a explicat, la ședința CGMB din 21 iulie când s-a aprobat primul pas spre insolvență, cele trei cauze principale: neplata contribuțiilor către ANAF încă din 2020 (bani folosiți în schimb pentru capitalizarea celor 22 de companii municipale înființate în 2019), disfuncționalitățile de la ADI TPBI și managementul STB, ținut, spune el, sub presiunea sindicatelor.

Rămâne de văzut dacă noua cerere va trece de bariera formalităților sau dacă STB va trebui să găsească o soluție ca să nu mai calce în aceeași groapă. Oricum, dosarul e departe de a se închide — și, cu 1,7 miliarde de lei datorii pe masă, bănuim că vom mai vorbi despre asta.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)