⏱ 2 min de citit
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR de când mulți dintre noi eram copii, a ieșit pe 31 martie la conferința The Economist și ne-a reamintit ce știam deja, dar nu ne place să auzim: finanțele publice ale României sunt sub presiune serioasă. Cheltuielile bugetare sunt mari, iar ajustările fiscale — alea pe care le simțim cu toții în portofel — trebuie să continue.
Isărescu n-a înflorit-o deloc. A spus direct că România se confruntă cu vulnerabilități structurale: deficit de cont curent, dezechilibre fiscale și o sensibilitate destul de mare la condițiile financiare internaționale. Adică, când se mișcă ceva pe piețele globale, noi simțim imediat.
Ce înseamnă asta pentru bucureșteni? Că perioada de austeritate pe care o trăim — TVA la 21%, impozite mai mari, reduceri de personal în buget — nu se termină mâine. Guvernul Bolojan a pornit ajustările astea ca să reducă deficitul bugetar, care conform datelor disponibile a ajuns la niveluri critice, cel mai mare din Uniunea Europeană. Nu e o situație de invidiat.
Isărescu, care a mai trecut prin crize și restructurări, știe ce vorbește. Mesajul lui e clar: trebuie să fim prudenți, să nu cheltuim mai mult decât producem și să ne pregătim pentru o perioadă în care fiecare leu contează. Pentru noi, asta înseamnă să ne adaptăm la o realitate economică mai sobră, măcar până când lucrurile se echilibrează.
Deci da, vești bune nu sunt. Dar măcar știm unde stăm și ce ne așteaptă. Iar asta, într-o țară în care surprizele economice au fost mereu la ordinea zilei, e deja ceva.
