Cum se apără trenurile românești de atacuri cibernetice și drone
Dacă te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă în culisele sistemului feroviar atunci când vine vorba de amenințări moderne, gen atacuri cibernetice sau drone care bâzâie pe unde nu trebuie, ei bine, discuția asta chiar a avut loc de curând, la evenimentul Zilele Feroviare. Nicolae Sandu, director în cadrul AFER, a vorbit despre un subiect care sună tehnic, dar care ne privește pe toți cei care ne urcăm într-un tren: cum rămâne sistemul feroviar funcțional și sigur chiar și atunci când lucrurile o iau razna.
Ideea centrală e simplă, deși sună savant: nu mai e suficient să previi un incident, trebuie să te și poți ridica repede după el. Sandu a explicat clar diferența dintre siguranță și securitate, două concepte care, spune el, nu pot exista separat mai ales acum. Iar peste ele vine un al treilea concept, reziliența – adică exact capacitatea aia de a reveni la normal după ce ceva a mers prost.
De ce contează reziliența mai mult ca niciodată
Sistemul feroviar e considerat, prin lege (Ordonanța 98), infrastructură critică, atât la noi, cât și la nivel european. Asta înseamnă că nu mai vorbim doar despre pază clasică, gen garduri și camere, ci despre o abordare pe mai multe niveluri: prevenție, protecție, detecție, răspuns și, cel mai important dintre toate, recuperare. Pentru că, oricât ai preveni, la un moment dat ceva tot se poate întâmpla, iar atunci contează cât de repede readuci sistemul la viață.
Sandu a adus în discuție și un concept împrumutat din zona militară, „apărarea în profunzime”, care, deși sună a strategie de război, se aplică perfect și la mentenanță, organizare sau orice alt colț al sectorului feroviar. Practic e vorba de acțiune simultană pe mai multe fronturi: descurajare, control al accesului, detecție rapidă, intervenție, limitarea pagubelor și, din nou, recuperare.
Ce face AFER în toată povestea asta
Prin expertiza acumulată și dialogul constant cu cei din industrie, AFER încearcă să consolideze un transport feroviar mai sigur, mai eficient și pregătit pentru provocările de mâine – fie ele cibernetice, fizice sau de altă natură. La același eveniment, Laurențiu Zaharia, șeful departamentului Testări Laboratoare din cadrul AFER, a mai adus în discuție un subiect ceva mai „inginerie pură”: un studiu despre utilizarea aluminiului în structurile portante ale vehiculelor feroviare, un detaliu tehnic care arată cât de mult se gândește și la partea de material, nu doar la cea de securitate.
Pe scurt, viitorul trenurilor noastre nu stă doar în șine noi sau garnituri moderne, ci și într-un sistem în care putem avea încredere că, dacă ceva nu merge bine, cineva știe exact cum să repare lucrurile rapid.
Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)