Casa Petrașcu din Romană, capodopera lui Mincu lăsată să moară

Dacă treci des prin Piața Romană, sigur ai observat-o: casa aia ciudată și frumoasă, cu aer de biserică bizantină rătăcită printre blocuri și clădiri de birouri, care arată de parcă ar aștepta de un secol pe cineva să-i dea o mână de ajutor. Ei bine, așteaptă chiar de atât.

Vorbim despre Casa Nicolae Petrașcu, ridicată în 1907 după planurile lui Ion Mincu — da, ăla care a inventat practic stilul neoromânesc, cel care a dat naștere unei întregi școli de arhitectură. Clădirea din Piața Romană nr. 1 e una dintre puținele sale opere care au mai rămas în picioare, dar ‘în picioare’ e un fel de a spune, pentru că, de fapt, se dărâmă frumos, sub privirile tuturor.

Povestea locului e una savuroasă. Nicolae Petrașcu — diplomat, scriitor, critic de artă și fratele pictorului Gheorghe Petrașcu — a cumpărat terenul de la Primăria Capitalei prin licitație, în 1907, cu 7.000 de lei, și l-a rugat pe prietenul său Ion Mincu să-i deseneze casa. Se pare că lui Mincu i-a luat mai mult decât credea să găsească soluția pentru un teren cu formă neregulată, dar rezultatul a fost o bijuterie: un salon dreptunghiular cu o estradă rotundă pentru muzică și lecturi literare, plafon din grinzi masive de mahon și, cireașa de pe tort, o copie după celebrul tablou ‘Vârful cu Dor’ al lui G.D. Mirea, pictată de unul dintre elevii acestuia, Dimitrie Mihăilescu, pe o suprafață de peste 20 de metri pătrați.

Petrașcu însuși scria, în 1928, că locul lui de ‘discreție mănăstirească’ vorbește ‘o limbă cu un înțeles profund și tainic’ printre clădirile din jur care ‘nu spun nimic’. Ironia sorții e că azi vorbește mai degrabă limba neglijenței.

Clădirea e trecută pe lista monumentelor istorice, la poziția 1902, și se află în zona protejată Amzei, acolo unde regulile ar trebui să fie stricte tocmai pentru că fondul construit e considerat unic la nivel internațional. În 2022, pe vremea când Clotilde Armand era primărița Sectorului 1, proprietarii au primit un ultimatum: fie repară clădirea în 6 luni, fie impozitul le crește cu până la 500%. A urmat și o amenințare cu exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Rezultatul concret al ambelor episoade? Zero. Nimic nu s-a mișcat.

Mai recent, în 2024, s-a emis un Certificat de Urbanism pentru lucrări de consolidare seismică și eficientizare energetică, semnat chiar de actualul primar general Nicușor Dan — pe atunci în funcția respectivă — și de arhitectul șef Matei Damian. Practic actele există, intențiile există, dar șantierul, ca de obicei la noi, întârzie să apară.

Așa că, deocamdată, Casa Petrașcu rămâne exact ce a fost în ultimii ani: un reper pe care turiștii îl fotografiază în drum spre aeroport, un motiv de nostalgie pentru bucureștenii care știu povestea și un simbol cam trist al felului în care orașul își tratează, uneori, cele mai prețioase clădiri.

Sursă: B365 (b365.ro)