Apa Nova vrea încă un leu pe metru cub de la bucureșteni

Dacă vi se pare că factura la apă e deja cam usturătoare, pregătiți-vă, pentru că s-ar putea să mai crească un pic. Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB) din 28 august se află un proiect de hotărâre care propune aprobarea Actului adițional nr. 13 la contractul de concesiune dintre Primăria Capitalei și Apa Nova, contract care rulează de tocmai din anul 2000.

Ideea din spate e simplă pe hârtie și mai puțin simplă la buzunar: se creează un fond de 300 de milioane de euro, bani cu care Apa Nova ar trebui să modernizeze rețelele de apă și canalizare până în 2037, când expiră contractul. Suna bine, doar că factura pentru aceste investiții pică, surprinzător de puțin surprinzător, tot pe noi, consumatorii.

Noul program se numește Programul Investiții în Infrastructură pentru Dezvoltare Urbană (PIIDU) și are două componente. Prima ține de investiții pe care Apa Nova le face direct, pentru extinderea rețelelor în zonele noi ale orașului și, teoretic, pentru o siguranță mai mare a sistemului de canalizare.

A doua componentă e mai „exotică”: Primăria comandă lucrări, iar Apa Nova le execută banii dintr-un cont escrow, administrat de o bancă terță. Compania trebuie să alimenteze acest cont printr-o contribuție fixă, care se adaugă direct la factura noastră: 0,1645 euro pe metru cub, adică aproximativ 0,81 lei la cursul actual. Practic, o taxă nouă, distinctă, ascunsă în spatele unor cifre tehnice.

Documentul motivează toată povestea prin schimbările climatice, care ar determina „modificarea profilului, frecvenței și intensității precipitațiilor” și „apariția repetată a acumulărilor de apă și a inundațiilor” în anumite zone ale orașului. Sună a taxă pe inundație, și cam așa și este, în esență.

Numai că, atenție la nuanță: același act adițional spune clar că sistemul de canalizare nu este, potrivit legii, un sistem de apărare împotriva inundațiilor, iar investițiile nu transformă rețeaua într-un asemenea sistem și nu transferă către Apa Nova responsabilitățile autorităților din domeniul managementului riscului la inundații. Cu alte cuvinte, compania colectează bani pentru „adaptare”, dar dacă orașul se inundă din nou la prima ploaie torențială serioasă, responsabilitatea rămâne exclusiv a autorităților publice, nu a operatorului privat.

Actul adițional mai rezolvă și o poveste mai veche, din zona Henri Coandă, lângă Aeroportul Băneasa. Primăria Capitalei a construit acolo, cu bani europeni, rețele de apă și canalizare, după o hotărâre judecătorească definitivă care a obligat-o să execute lucrări și pe teritoriul administrativ al orașului Voluntari. Problema e că legea interzice unei unități administrative să dețină bunuri de utilitate publică pe teritoriul alteia, iar normele europene blochează înstrăinarea acestor bunuri până în 2034, cât durează perioada de durabilitate a proiectului. Soluția găsită e preluarea temporară a infrastructurii de către Apa Nova, ca să nu riște nimeni penalități sau returnarea fondurilor către Uniunea Europeană.

Nu doar Apa Nova primește bani în plus. Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice, instituția care ar trebui să joace rolul de arbitru independent între cetățean, Primărie și Apa Nova, își vede și ea bugetul majorat, de la 550.000 de euro la 880.000 de euro începând cu 1 ianuarie 2027. Din acești bani, 670.000 de euro merg pe cheltuieli de funcționare și capital, iar restul de 210.000 de euro pe onorariile Comisiei de Experți internaționali care verifică indicatorii de performanță ai concesiunii.

Ca să vedem exact despre ce vorbim în bani reali: tariful actual e de 7,98 lei pe metru cub pentru apă potabilă și 4,21 lei pe metru cub pentru canalizare, în total 12,19 lei pentru fiecare metru cub folosit și evacuat. Noua contribuție de circa 0,81 lei ar însemna o majorare de aproximativ 7-8% la factura curentă.

Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în ședința CGMB din 28 august 2026, așa că vom afla în curând dacă bucureștenii vor plăti efectiv această taxă nouă sau nu.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)