Trei linii de tramvai, iar în reparație: gazonul de la Piedone dă bătăi de cap

Dacă ai impresia că unele linii de tramvai din București parcă merg pe valuri, nu ești tu obosit — chiar așa e situația pe linia 32, de la Unirii la Depoul Alexandria, în Sectorul 5. Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat că a semnat raportul de evaluare pentru proiectarea și studiile de fezabilitate pentru modernizarea a trei linii de tramvai vechi de peste două decenii, iar povestea din spatele uneia dintre ele merită spusă pe îndelete, pentru că are ceva savoare politică locală.

Pe lângă celebra linie 32, mai intră la reparații și Calea Giulești, în Sectorul 6, plină de hârtoape de ani buni, și tronsonul de pe strada Zețarilor până la Șoseaua Giurgiului, la granița dintre Sectorul 4 și Sectorul 5. Toate trei au fost modernizate cândva, dar timpul — și, în cazul liniei 32, niște decizii administrative discutabile — și-au spus cuvântul.

Linia 32 are aproape 20 de kilometri de cale simplă și a fost una dintre primele modernizate cu bani europeni, prin 2002-2003, în mandatul lui Traian Băsescu ca primar general. Problema mare de acum, spune Ciucu, e un gazon pus necorespunzător pe calea de rulare. Iar povestea gazonului chiar merită detaliată, pentru că are doi protagoniști: fostul primar al Sectorului 5, Daniel Florea, care a pornit proiectul de înierbare a liniilor de tramvai prin 2017, și succesorul lui, Cristian Popescu Piedone (tatăl actualului primar Vlad Popescu Piedone), care a refuzat ani de zile să scoată gazonul, deși STB cerea insistent acest lucru.

Practic, Consiliul General a aprobat în 2017 un proiect prin care Primăria Sectorului 5 se asocia cu STB pentru înierbarea și întreținerea spațiului dintre șine. Doar că, în loc să dezafecteze gazonul atunci când STB avea nevoie să intervină la calea de rulare — așa cum prevedea protocolul —, Primăria Sectorului 5 a făcut exact pe dos: a tot pus straturi de gazon unul peste altul, până a depășit coama șinei. Rezultatul? Apă acumulată, fundație colmatată și o cale de rulare instabilă pe orizontală și pe verticală.

STB a trimis nenumărate adrese către Primăria Sectorului 5 cerând dezafectarea gazonului în zonele problematice, dar răspunsul a fost, ani la rând, tăcere. Așa se face că reparațiile necesare nu s-au făcut niciodată la timp, iar problemele s-au tot adunat.

Consecințele se văd și azi, la propriu, în buzunarul STB: Astra Vagoane Călători Arad are costuri de mentenanță cu 60% mai mari pentru tramvaiele livrate în București față de alte orașe, iar linia 32 e cazul cel mai critic. Producătorul are obligația de garanție de cinci ani sau 300.000 de kilometri pentru tramvaiele Imperio, dar multe defecțiuni vin, de fapt, de la starea proastă a șinelor, nu de la vehicule.

Celelalte două linii au poveștile lor, mai puțin dramatice. Linia de pe Zețarilor a fost modernizată încă din perioada 1998-2000, în mandatul lui Viorel Lis, iar cea de pe Calea Giulești în 2005-2006, sub Adriean Videanu, cu firma grecească Themeli SA, contract care aproape s-a reziliat din cauza întârzierilor, dar s-a dus totuși la capăt — primul tramvai a circulat în probe pe 15 septembrie 2006. Interesant e că, spre deosebire de linia 32, Calea Giulești stă relativ bine și azi, atât de bine încât au putut circula pe acolo și noile tramvaie Astra Imperio Metropolitan.

Între timp, alte modernizări sunt deja în plină desfășurare prin oraș. Pe bulevardul 1 Decembrie 1918 se montează șine noi, iar lucrările urmează să înceapă și pe Bulevardul Basarabia. Șină nouă a fost pusă deja și pe Bulevardul Theodor Pallady. Toate fac parte din Lotul 1 al marelui contract de reabilitare a sistemului rutier care acoperă Bd. Th. Pallady, Bd. 1 Decembrie 1918, Bd. Basarabia, Calea Călărașilor, Bd. Corneliu Coposu și Bucla Titan — în total 18 kilometri de linie, cel mai mare contract de acest fel atribuit de Primăria Capitalei, cu firma PORR Romania, în valoare de 745 de milioane de lei, adică peste 140 de milioane de euro.

Deci dacă tot te-ai obișnuit cu hurducăiala din tramvai pe unele trasee, măcar acum știi și de unde vine — și că, teoretic, urmează să se rezolve. Cât de repede, rămâne de văzut, pentru că, la Capitală, „studiile de fezabilitate” sunt doar primul pas dintr-un drum care poate dura ani buni.

Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)