Cultura

Cercuri de vorbă despre anxietatea climatică, în grădina Filipescu-Cesianu

3 min de citit

Dacă simți uneori un nod în stomac când te gândești la caniculele tot mai lungi, la iernile ciudate sau la stirile despre criza climatică, află că nu ești singurul bucureștean care se simte așa. Și, mai nou, ai unde să discuți despre asta – literal, într-o grădină superbă din centrul orașului.

Club Clorofila, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, organizează în perioada august-noiembrie, în grădina Casei Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei, o serie de întâlniri numite „Cerc pentru Anxietate Climatică”. Ideea e simplă: să găsim un spațiu în care să vorbim deschis despre fricile, furia sau neputința pe care ni le dă criza ecologică, fără să ne simțim judecați sau nevoiți să avem soluții la îndemână.

Întâlnirile fac parte dintr-un program mai amplu, „Emoții Climatice”, gândit ca parte din proiectul „Grădina Filipescu-Cesianu – Refugiu Climatic pe Calea Victoriei”. Practic, dincolo de discuții, e vorba și de revitalizarea grădinii în sine, ca spațiu verde rezilient în mijlocul orașului – una dintre puținele oaze din zona ultra-aglomerată a Căii Victoriei.

Calendarul întâlnirilor arată așa: miercuri, 23 septembrie 2026, între 18:00 și 20:00, apoi sâmbătă, 17 octombrie 2026, între 14:00 și 16:00, și sâmbătă, 14 noiembrie 2026, tot între 14:00 și 16:00. Participarea e gratuită, dar se face pe bază de înscriere, printr-un scurt formular prin care organizatorii vor să înțeleagă mai bine nevoile grupului înainte de fiecare sesiune.

Structura cercurilor combină dialogul cu exerciții experiențiale inspirate din „The Work That Reconnects”, un cadru creat de Joanna Macy, plus practici de ecopsihologie, tehnici somatice și forest bathing – genul acela de exerciții prin care te reconectezi cu natura și, implicit, cu tine însuți. Practic, se pune la un loc tot spectrul de emoții posibile: frică, neputință, furie, tristețe, dar și speranță, recunoștință și curaj.

Nu ai nevoie de cunoștințe despre schimbările climatice sau experiență în astfel de grupuri ca să participi. Organizatorii spun că majoritatea oamenilor pleacă de la aceste întâlniri cu mai multă claritate și, mai ales, cu sentimentul că nu sunt singuri în tot haosul ăsta climatic – ceea ce, într-un oraș tot mai afectat de caniculă și poluare, chiar contează.

Cercurile sunt facilitate de Alexandra Brînzac, psiholog cu formare în psihoterapia experiențială, certificată în Forest Bathing Guide, care lucrează de ceva vreme la granița dintre sănătatea mintală și criza climatică. E important de menționat că aceste întâlniri nu sunt servicii medicale sau psihoterapeutice – nu diagnostichează și nu tratează nimic, ci oferă mai degrabă un spațiu de sprijin de la egal la egal. Cine are nevoie de ajutor specializat pentru sănătatea mintală ar trebui să discute cu un specialist.

Club Clorofila, organizația din spatele evenimentului, își propune să crească adaptarea bucureștenilor la schimbările climatice prin proiecte participative în jurul spațiilor verzi ale orașului. Grădina Filipescu-Cesianu devine astfel al treilea spațiu verde public transformat de organizație într-o grădină comunitară, după cele de la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și de la Palatul Suțu. Într-un oraș care se sufocă vara de căldură și beton, mișcarea asta de a recupera grădinile publice ca bunuri comune pare, sincer, exact ce ne trebuie.

Sursă: Zile și Nopți (zilesinopti.ro)

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.

Citește și