Bucuresti

Podul spre Berceni rămâne blocat în ping-pong-ul CNAIR–Primărie

4 min de citit

Dacă tot treceați cu speranță pe la podul peste Autostrada A0, cel care leagă comuna Berceni de București, mai bine amânați entuziasmul. La doi ani de la deschiderea circulației, pasajul încă are parapete desprinse de asfalt și fisuri „reparate” cu silicon, iar reparațiile serioase întârzie din cauza unei neînțelegeri care începe să semene cu un serial cu multe sezoane.

Pe scurt, constructorul Alsim Alarko primise inițial undă verde de la IPJ Ilfov pentru lucrări între 15 iunie și 15 septembrie 2026. Numai că Primăria Berceni nu a fost de acord cu varianta de deviere a traficului propusă, așa că totul a rămas pe loc.

Ruta propusă de constructor suna cam așa: dinspre Berceni spre București, circulație pe banda liberă a pasajului existent; dinspre București spre Berceni, o deviere ceva mai complicată, via pasajul peste Centura București, apoi stânga pe Centură, dreapta la Rompetrol, pasaj la km 65+150 și, în final, strada Valea Lungă.

Primăria Berceni a zis pas la acest traseu și a cerut, în schimb, o rută ocolitoare pe DJ401 – strada Sfânta Ana – strada Lanului – DNCB, condiție pusă ca să dea avizul. Argumentul edilului George Ene: traficul de pe DJ401 e oricum aglomerat, iar odată cu începerea școlii, pe 7 septembrie, lucrurile s-ar înrăutăți considerabil. Mai mult, spune primăria, nici mijloacele de transport în comun nu ar putea folosi traseul propus de constructor.

Administrația locală mai transmite că, până acum, în ecuație a contat doar costul reparațiilor pentru constructor, nu și disconfortul oamenilor din Berceni – copii care merg la școală, bătrâni care merg la tratament în București – oameni care ar plăti, practic, cu ore petrecute în trafic. Edilul a mai punctat că nu vrea să blocheze reparațiile, dar nu va da undă verde devierii până nu apare o soluție care să nu-i sufoce pe localnici.

CNAIR, pe de altă parte, spune că varianta propusă de primărie pur și simplu nu ține, din motive tehnice și de timp. Echipele constructorului au mers pe teren și au constatat că pe porțiuni importante traseul propus trece prin câmp, pe teren natural, care nu ar face față unui trafic atât de mare. Un strat de balast nu ar fi de ajuns – legislația nu permite asta pentru trafic greu – așa că ar fi fost nevoie de un drum nou de aproximativ 4,5 kilometri, cu decopertare, stabilizarea terenului, fundație de balast, umplutură, două straturi de asfalt și două podețe. Toate astea, spune CNAIR, ar fi durat vreo șase luni și ar fi costat mult, în condițiile în care reparațiile propriu-zise la pasaj sunt estimate la maximum 90 de zile.

Pe lângă bătălia asta administrativă, mai există o problemă pusă deoparte cam de multă vreme: pasajul nu are trotuare pentru pietoni, piste pentru bicicliști sau iluminat public. Primăria Berceni spune că a semnalat asta încă din faza de proiectare, dar zona de la începutul pasajului dinspre Berceni și până la sensul giratoriu suspendat peste DNCB rămâne, practic, fără nicio facilitate pentru cei care nu sunt la volan.

Cât despre siguranța structurii în sine, CNAIR insistă că fisurile și deformările sunt locale, la nivelul rampelor și al parapetului, cauzate de deformări ale sistemului Green Terramesh, și că structura de rezistență a pasajului nu este afectată. Cu alte cuvinte, poți trece cu mașina fără emoții, cu condiția să respecți semnalizarea existentă – dar tot rămâne o zonă care arată, vizual, mult mai rău decât ar trebui la doi ani de la inaugurare.

Problema a fost semnalată încă din martie de Vasile Diaconu, consilier local în Berceni, care a filmat rampele de acces și a arătat fisuri de peste 20 de centimetri adâncime și parapete care nu mai stau perpendicular pe rampă. El a cerut o expertiză tehnică serioasă, nu doar câteva găleți de silicon aplicate periodic de muncitorii constructorului.

Până una-alta, saga continuă: reparațiile nu au un termen clar de start, iar cei care circulă zilnic pe DJ401 rămân cu fisurile, parapetele strâmbe și, cel puțin pentru moment, fără nicio soluție agreată de ambele părți.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.

Citește și