Parcul Izvor să devină „Nadia Comăneci”? Nu toți sunt de acord

Parcul Izvor ar putea primi un nume nou — „Nadia Comăneci” — iar propunerea a stârnit deja o dezbatere frumoasă între bucureștenii care țin la istoria locurilor și cei care vor să omagieze o legendă a sportului românesc. Ideea a venit de la Comitetul Olimpic Român, care a cerut Primăriei Capitalei să marce astfel cei 50 de ani de la faimosul 10 perfect obținut de Nadia la Montreal, în 1976.

Primarul general Ciprian Ciucu a adus subiectul în fața Consiliului General în ședința ordinară din 20 august, spunând că nu poate „angaja votul consiliului”, dar că a promis reprezentanților COR că va pune tema pe masă. Chiar el a recunoscut că părerile sunt împărțite: „Sunt oameni care își doresc acest lucru, sunt alți oameni care, poate, sunt mai conservatori, nu își doresc”, a spus edilul, propunând dezbateri între liderii grupurilor politice din CGMB pe acest subiect.

Și, culmea, chiar asta s-a și întâmplat — dezbaterea a început, doar că nu în sala de consiliu, ci în spațiul public. Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor a transmis o poziție oficială către Consiliul General, în care explică de ce numele „Izvor” nu e doar o etichetă pe hartă, ci o bucată de memorie urbană. Potrivit lor, denumirea vine din vechiul cartier Uranus-Izvor, de la strada Izvor și de la Biserica Izvorul Tămăduirii — toate șterse în mare parte în perioada comunistă, în marile demolări din anii ’80.

„Nadia Comăneci merită fără îndoială să fie celebrată în spațiul public al Bucureștiului. Considerăm însă că acest lucru poate fi făcut fără înlocuirea unei denumiri care păstrează o parte din memoria acestui loc”, se arată în poziția grupului. Aceștia propun, în schimb, ca numele Nadiei să fie atribuit unui spațiu nou sau unui loc cu legătură directă cu sportul și cariera ei — nu unui parc care ține, simbolic, ultima ață de la un cartier șters de pe fața orașului.

„Putem celebra personalitățile extraordinare ale României fără să ștergem istoria locurilor care alcătuiesc orașul”, mai spun inițiatorii, care îi îndeamnă pe toți cei care se plimbă prin Parcul Izvor să își spună părerea în fața consilierilor generali.

Partea amuzantă — dacă putem numi așa o poveste despre demolări comuniste — e că exact acum Primăria a votat un proiect ambițios de reabilitare a zonei istorice Uranus, cea din jurul Parcului Izvor. Arhitecta și managerul cultural Dorothee Hasnas, curatoare a proiectului, a scris pe Facebook că ar fi ciudat ca aceeași autoritate să invoce memoria cartierului Uranus într-o hotărâre, iar în următoarea să șteargă unul dintre puținele nume care o mai țin vie. „Orașele își pot onora personalitățile fără să-și înlocuiască memoria”, a scris ea.

Proiectul de reabilitare, votat la finalul lui ianuarie 2026, presupune un parteneriat între Municipiul București, Guvern, Camera Deputaților, Senat, Academia Română, Patriarhia Română și Metrorex, sub numele „Regenerare Urbană Dealul Arsenalului – Uranus”. Zona vizată — vreo 30 de hectare — e delimitată de Academia Română, Catedrala Națională, Palatul Parlamentului, Piața Constituției și chiar Parcul Izvor, și ar urma să primească zone pietonale, spații de promenadă și agrement, plus o mai bună valorificare turistică a zonei Palatului Parlamentului.

Deocamdată, nimic nu e decis. Subiectul redenumirii rămâne pe agenda dezbaterilor dintre grupurile politice din CGMB, iar bucureștenii sunt invitați să își spună punctul de vedere înainte ca cineva să schimbe, cu un vot, o bucată din harta orașului.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)