Insolvența STB, respinsă: hârtii lipsă la bilete de tratament

Ei bine, saga insolvenței STB mai are un episod și, ca de obicei, motivul e mai birocratic decât v-ați fi imaginat. Tribunalul București a respins cererea de insolvență a companiei de transport, iar primarul general Ciprian Ciucu a venit cu explicații, condimentate chiar cu un citat din Kafka: „Este posibil ca autoritățile să aibă dreptate, dar este tot atât de posibil ca ele să nu aibă dreptate.” Ironic, având în vedere circul birocratic din spate.

Pe scurt, judecătorul sindic a respins solicitarea pentru că STB nu a precizat, așa cum cere legea, numele, adresa și suma datorată fiecărui angajat în parte pentru biletele de odihnă și tratament. Compania a trecut totul la grămadă, sub eticheta generică „salariați STB SA”, fără să detalieze cine cât ar trebui să primească. Iar Legea 85/2014 e clară: fiecare creditor trebuie identificat individual, cu nume și adresă, nu în bloc.

Conducerea STB spune că listarea tuturor angajaților cu date personale ar crea probleme de GDPR. Ciucu a recunoscut că e o situație complicată: „STB îmi spune că acest lucru este foarte greu de făcut și că această decizie, odată devenită publică, le-ar fi creat probleme pe legea datelor cu caracter personal/GDPR. Așa o fi, salariații ar trebui să se înscrie la masa credală, fiecare în parte, pentru biletele de odihnă și tratament. În fine, STB caută soluții să se conformeze. Dar presiunea din partea tuturor, mai ales a caselor de insolvență, este mare. E cel mai mare și important dosar de insolvență de astăzi”, a transmis primarul general.

Vorbim despre o sumă totală de 3.285.880 de lei, bani pe care compania îi datorează angajaților pentru decontarea biletelor de odihnă și tratament — mii de oameni, potrivit edilului, aflați în această situație. Hotărârea Tribunalului poate fi atacată în termen de șapte zile de la comunicare, așa că nu e musai ultimul cuvânt în acest capitol.

Între timp, povestea insolvenței STB continuă și pe alt front. Există un dosar separat, deschis încă din 22 iulie la Tribunalul București, în care opt firme cer insolvența companiei ca și creditori: Ganzair Compressor Tehnic SRL, Pro Tyres SRL, Ramco SRL, Romanian Security Systems SRL, Terra Palfinger SRL, BMF Grup Soluții Integrate SRL, Nova Power & Gas SA și Daimler Truck & Bus Romania SRL. Primul termen de judecată în acest dosar e fixat pe 10 noiembrie 2026, deci mai avem de așteptat.

Ca să înțelegem cum am ajuns aici: pe 21 iulie, Consiliul General al Municipiului București a aprobat, la propunerea lui Ciprian Ciucu, primul pas către insolvența STB. Cei doi reprezentanți ai municipalității în AGA STB, Marian Artimon (PSD) și Mitu Răzvan Aurel (PNL), au fost mandatați să ceară oficial conducerii companiei declanșarea procedurii.

Ciucu a explicat atunci, în ședința CGMB, cele trei cauze care au dus STB în pragul prăpastiei financiare, cu datorii totale de peste 1,7 miliarde de lei. Prima ține de anul 2020, când contribuțiile angajaților nu au mai fost virate către ANAF, ci au fost folosite pentru capitalizarea celor 22 de companii municipale înființate în 2019 — peste un miliard de lei care, între timp, au acumulat penalități. A doua cauză, spune primarul, e „impostura, politizarea și neîndeplinirea funcțiilor” pentru care a fost înființată ADI TPBI. A treia — managementul defectuos al STB și, cităm, „frica de sindicat” care a împiedicat luarea deciziilor corecte pentru companie.

Practic, Ciucu vorbește despre un „faliment neoficial”, ținut ascuns ani de zile prin subvenții și menținere artificială în viață a companiei de transport public din Capitală. Rămâne de văzut dacă STB va contesta decizia Tribunalului sau dacă dosarul deschis de cei opt creditori va merge mai departe fără piedici — iar noi, bucureștenii, așteptăm să vedem ce se întâmplă cu autobuzele și tramvaiele noastre în tot acest timp.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)