De ce merg mai greu șantierele de tramvai din Capitală

Dacă te-ai plictisit tot trecând pe lângă vreun șantier de tramvai care pare că nu se mai termină, hai să-ți explicăm de ce se-ntâmplă asta. Primarul general Ciprian Ciucu a povestit, într-un interviu, ce se ascunde de fapt sub asfaltul Bucureștiului — și spoiler: nu e deloc simplu.

Pe scurt, când constructorii au început să decoperteze carosabilul pentru a schimba șinele de tramvai, au dat peste rețele de apă, gaze, electricitate sau termoficare care nici măcar nu apăreau în documentațiile aprobate inițial. Unele au și 80 de ani, făcute cine știe pe vremea cui, prin perioada interbelică.

Ciucu explică faptul că proiectele inițiale s-au făcut în grabă, ca să nu se piardă banii europeni. „S-au dat niște avize doar de… ca să nu se piardă banii europeni, s-au grăbit lucrurile, s-au făcut pe repede înainte. Dar eu acuma nu pot să le fac pe repede înainte, trebuie să le fac temeinic”, a spus primarul.

Practic, avizele existente nu reflectau ce era cu adevărat în subteran. „Pe șinele de tramvai, de exemplu, pe care le înlocuim. Le-au dat avize cu toții, fără să aibă proiecte tehnice și de rețele. Și când am decopertat, am găsit rețele care nu trebuiau să fie acolo”, a mai spus Ciucu.

Așa că Primăria a ales să facă lucrurile temeinic: expertize pentru fiecare linie de tramvai, proiectare corectă și mutarea sau refacerea rețelelor vechi. Doar că asta complică proiectele — dacă expertiza și lucrările suplimentare duc la o depășire de 15% a valorii contractului, legea poate cere noi proceduri de achiziție, ceea ce ar putea adăuga aproape un an la durata lucrărilor.

Ca să nu se blocheze totul, primarul spune că a discutat direct cu operatorii de utilități, inclusiv Apa Nova și firmele de telecomunicații, care și-ar fi asumat mutarea unor rețele din propriile bugete. „Treaba mea e să găsesc soluții ca primar. Și sunt milioane și milioane care se pun în această infrastructură și această infrastructură va rezista încă 50, 60, 80 de ani de acum înainte. Pentru că se lucrează serios. Deci noi punem orașul la punct pentru generații”, a spus Ciucu.

Vestea mai puțin plăcută e că unele lucrări ar putea dura cu vreo șase luni mai mult decât era planificat inițial. „O să dureze mai mult, lucrările, cu șase luni poate, o să zică oamenii că sunt întârzieri. Dar treaba mea ca primar e să iau decizia corectă. Nu peste 2, 3 ani să-mi explodeze alte conducte pe acolo și să iei de la capăt, să arunci banii, alți bani, altă distracție”, a mai spus el. Per total, primarul estimează că șantierele de infrastructură din oraș vor mai dura aproximativ doi ani, cu variații de la un proiect la altul.

Și dacă tot vorbim de surprize din subteran, mai e una proaspătă: pe strada Armand Călinescu, unde se lucra la reabilitarea șinelor de tramvai din cadrul Lotului 5, șantierul a fost oprit după ce constructorii au dat peste niște ziduri care ar putea avea importanță arheologică. Primăria Capitalei a anunțat că o echipă de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București a fost deja pe teren pentru o primă verificare, iar acum urmează să vină și specialiști de la Institutul de Arheologie, care vor face propriile săpături pentru a stabili dacă zidurile chiar merită conservate.

Municipalitatea estimează că tot procesul de evaluare va dura circa trei săptămâni, timp în care lucrările din zonă rămân suspendate. Lotul 5 acoperă 1,8 kilometri, de la Mântuleasa și Paleologu, prin Vasile Lascăr și Lizeanu, până la Intrarea Vagonului, iar șantierul a pornit încă din aprilie.

Așadar, dacă te tot întrebi de ce durează atât reabilitarea liniilor de tramvai prin oraș, răspunsul e undeva între „am găsit conducte de pe vremea bunicii” și „am dat peste un zid care poate spune ceva despre istoria Bucureștiului”. Nu e cea mai rapidă variantă, dar pare, cel puțin pe hârtie, cea mai puțin riscantă pe termen lung.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)