De ce mai supraviețuiesc opt companii ale Primăriei

Dacă tot auziți din când în când întrebarea „bă, dar de ce nu s-au închis odată toate companiile alea municipale înființate de Firea?”, aflați că nu sunteți singurii curioși. Chiar și primarul general Ciprian Ciucu recunoaște, în ședința Consiliului General al Municipiului București din 20 august, că primește des această întrebare. Iar răspunsul lui e ceva de genul: se face, dar nu peste noapte.

Povestea companiilor municipale ale Capitalei e, de fapt, o telenovelă cu mai multe sezoane. Totul a pornit în 2017, când administrația Gabriela Firea a lansat un adevărat holding de 22 de firme care urmau să preia, treptat, aproape orice serviciu public din oraș — de la transport și termoficare, la iluminat, spații verzi, construcții, publicitate stradală și chiar pază. Opoziția de atunci (PNL, USR) a avertizat imediat că un asemenea aparat riscă să devină o mașinărie de angajări politice mai degrabă decât un instrument de eficiență. Și, cum se întâmplă des pe la noi, avertismentele s-au dovedit cam întemeiate.

Chiar Firea a simțit că ceva scârțâie și, în aprilie 2020, cu puțin timp înainte să-i expire mandatul, a inițiat o primă reorganizare: numărul companiilor a scăzut de la 22 la 13, prin fuziuni. Nicușor Dan, pe atunci deputat, a acuzat că mutarea era mai degrabă un fel de machiaj contabil decât o reformă reală — aceleași posturi de conducere, doar sub o pălărie mai mică.

Apoi Nicușor Dan a câștigat Primăria Capitalei în toamna lui 2020, promițând că va desființa companiile pe care le considera surse de risipă și clientelism. Ei bine, treaba s-a dovedit mult mai încurcată decât suna promisiunea de campanie. În loc de desființări rapide, multe firme au fost pur și simplu lăsate fără activitate — fără directori, fără proiecte noi — și îndreptate spre insolvență sau lichidare, un proces care, cum bine știm cu toții din experiența cu birocrația românească, poate dura ani buni.

În august 2021, la un an de mandat, Nicușor Dan anunța că reușise să închidă 14 din 16 companii aflate atunci în vizor, cu încă două pe drum (Parcuri și Protecție Civilă). Au rămas în picioare patru firme cu activitate punctuală — iluminat public, întreținere semafoare, dezinsecție-dezinfecție și imobiliara pentru locuințe sociale — plus cele considerate „permanente” de la bun început: STB, Trustul de Clădiri Metropolitane, Energetica Servicii și Termoenergetica. Prima firmă radiată efectiv din Registrul Comerțului a fost Turistica București S.A., o companie care avusese un capital social de peste 8,6 milioane de lei, n-a derulat niciun proiect concret și a ajuns fără niciun angajat — bani „irosiți printr-un management dezastruos”, cum spunea chiar Nicușor Dan la vremea respectivă.

Anul trecut, Nicușor Dan a plecat la Cotroceni, iar la Primăria Capitalei i-a preluat ștafeta Ciprian Ciucu, care a venit cu propriul plan de reformă, de 10-15 măsuri, în care restructurarea companiilor municipale neperformante ocupă un loc de cinste. În ianuarie 2026, CGMB a pus pe ordinea de zi dizolvarea Companiei Municipale Imobiliara București — rămasă fără organe statutare funcționale — plus desființarea a patru instituții subordonate fără scop clar: Centrul Expo Arte, Centrul pentru Tineret, Centrul pentru Seniori și Centrul Cultural Lumina.

Și totuși, opt companii mai funcționează și acum, iar Ciucu a explicat clar de ce nu se pot închide toate din senin. „Cele mai multe sunt deja în lichidare, dar durează foarte mult acest proces și nu-mi explic de ce, dar așa este în România. Sunt decizii care nu depind de noi, ci de justiție. Și durează la nesfârșit, se pare”, a spus primarul general în ședința CGMB din 20 august. El a mai explicat că unele companii, cum e cea de Iluminat Public, oferă servicii de utilitate publică pe care nu le poți întrerupe peste noapte — ai nevoie mai întâi de un studiu de oportunitate temeinic, care să arate dacă e mai eficient să externalizezi serviciul către o firmă privată. „Dar până vom face acest lucru, și va mai dura, trebuie să menținem aceste companii, pentru că nu putem opri livrarea serviciilor publice pe care trebuie să le livrăm cetățenilor”, a mai spus Ciucu.

Discuția a apărut pe fondul mai multor proiecte de hotărâre aflate pe ordinea de zi a ședinței, prin care se aprobă procedura de selecție a membrilor consiliilor de administrație pentru cele opt companii municipale rămase în funcțiune: STB (transport public), Termoenergetica (energie termică și încălzire), Energetica Servicii (mentenanța rețelelor electrice), Trustul de Clădiri Metropolitane (construcții și reabilitări), Compania Municipală Parking București (parcări), Compania Municipală Iluminat Public (iluminat stradal), Compania de Management al Traficului (semaforizare) și Eco Igienizare (dezinsecție, dezinfecție, deratizare).

Deci, pe scurt: de la un imperiu de 22 de firme, orașul a ajuns la opt companii care mai duc greul serviciilor publice zilnice. Restul au fost înghițite de birocrație, de justiție sau de propriul lor management, cum ar veni. Rămâne de văzut cât va mai dura până când și cele opt rămase vor trece printr-o reformă reală, nu doar prin schimbări de fațadă.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)