CET Titan: s-a semnat finanțarea, șantierul prinde viteză

Dacă tot vă întrebați ce se mai întâmplă cu viitoarea termocentrală din Titan, avem vești proaspete și, de data asta, chiar concrete: a fost semnat contractul de finanțare pentru CET Titan, ceea ce înseamnă că proiectul trece oficial din faza de hârtii în faza de bani puși pe masă și lucrări în derulare.
Vorbim despre aproximativ 289 de milioane de lei, sumă asigurată printr-un sindicat bancar format din CEC Bank și Exim Banca Românească. Banii ăștia vor acoperi o bucată importantă din costurile cu echipamentele și execuția propriu-zisă a lucrărilor, prin urmare nu mai e vorba doar de planuri frumoase pe hârtie.
Investiția e făcută de Titan Power S.A., o companie de proiect controlată majoritar de SAPE S.A. (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie) și, minoritar, de Electrocentrale Grup S.A. Apropo, cele două companii sunt în plin proces de fuziune, cu SAPE în rolul de societate absorbantă, ambele fiind sub coordonarea Ministerului Energiei.
Ce contează cel mai mult pentru bucureșteni, mai ales pentru cei din zonele deficitare din Sectoarele 2 și 3, e că vorbim despre prima termocentrală construită de la zero în Capitală după 1979. Nu-i puțin lucru, având în vedere cât de des auzim despre avarii și sisteme de termoficare obosite.
Noua centrală va fi amplasată în Sectorul 3 și va funcționa în cogenerare de înaltă eficiență pe gaze naturale, cu o producție estimată de circa 400 GWh energie electrică și 200 GWh energie termică anual. Randamentul energetic total vizat e de aproximativ 90%, ceea ce ar trebui să se traducă în mai puține pierderi și, sperăm, mai puține sincope la robinetul de căldură iarna.
Un detaliu interesant: proiectul e gândit din start pentru flexibilitate, adică va putea folosi, pe viitor, amestecuri de gaze naturale cu hidrogen, în funcție de cum evoluează tehnologia și reglementările europene. Practic, se pun bazele pentru o centrală care să nu rămână depășită moral peste zece ani.
Prima etapă a investiției, adică demolarea construcțiilor vechi și pregătirea terenului, s-a terminat deja. Acum sunt în desfășurare activitățile pregătitoare pentru începerea propriu-zisă a lucrărilor de construcție, iar au demarat și testele de acceptanță în fabrică pentru principalele echipamente care urmează să fie instalate.
Timpul estimat până la punerea în funcțiune e de circa 14 luni, dar, ca la orice șantier important, data finală depinde de cum merg lucrările, de respectarea obligațiilor contractuale și de parcurgerea etapelor de testare și autorizare. Așadar, răbdare, dar cu speranță.
În paralel, SAPE spune că are planuri și pentru modernizarea capacităților proprii de energie regenerabilă, plus instalarea unor sisteme de stocare și alte investiții în infrastructura energetică. Practic, CET Titan e doar o piesă dintr-un puzzle mai mare de modernizare a sistemului energetic bucureștean.
Povestea proiectului are, de altfel, o istorie destul de lungă. Etapele de prefezabilitate au fost parcurse în 2021, studiul de fezabilitate s-a încheiat un an mai târziu, iar din 2023 au început să curgă avizele și autorizațiile, inclusiv cel de racordare la rețeaua electrică. Proiectarea tehnică s-a terminat în 2024, când au venit și autorizațiile de desființare și construire.
În 2025 lucrurile au avut și un mic hop: prima procedură de achiziție a fost anulată din cauza costurilor tot mai mari și a problemelor de aprovizionare cu echipamente. La a doua încercare, trei ofertanți au depus propuneri, iar câștigătoare a ieșit Synergy Construct România, care a semnat contractul de execuție pe 7 august 2025, în valoare de aproximativ 65 de milioane de euro (322,2 milioane lei, fără TVA). Grupul turcesc Synergy mai are în portofoliu proiecte de parcuri fotovoltaice în Mehedinți și Galați, plus o instalație de desulfurare la termocentrala de la Turceni.
Așadar, dacă treceți prin zona Titan în perioada următoare și vedeți mișcare de utilaje, acum știți exact ce se construiește acolo și de ce ar trebui să vă pese: o Capitală cu termoficare mai stabilă, măcar în zona respectivă.
Sursă: Buletin de București (buletin.de)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.