Un institut bucureștean a prezis criza Dunării încă din 2022

Se pare că cercetătorii de la noi știau ce urmează să se întâmple cu Dunărea cu mult înainte ca subiectul să apară pe prima pagină. Un institut cu sediul în București a modelat, încă din 2022, exact scenariul de criză prin care fluviul a trecut în această vară — o coincidență care spune multe despre cât de serios trebuie luate schimbările climatice, nu doar la nivel de statistică, ci direct pe teren, la noi în țară.

Vara aceasta, apa sărată din Marea Neagră a înaintat pe brațul Sfântu Gheorghe până la 20-25 de kilometri în amonte, pe fondul celui mai scăzut debit al Dunării din ultimii ani. Fenomenul pune în pericol sursele de apă potabilă ale localităților din apropierea gurilor de vărsare, iar tocmai acest scenariu a fost simulat cu ani înainte de un proiect de cercetare finanțat de Uniunea Europeană.

Este vorba despre studiul Water Resources System Safe Operating Space in a Changing Climate and Society, cunoscut și sub numele SOS-WATER, un proiect internațional cu un buget de peste 4,1 milioane de euro, integral din fonduri europene. A început pe 1 octombrie 2022 și se încheie pe 30 septembrie anul acesta — practic chiar când scenariul studiat de cercetători s-a produs în realitate.

Proiectul este coordonat de Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate (IIASA) din Austria și reunește universități și institute de cercetare din Olanda, Italia, Spania, Germania, Norvegia, Vietnam și România. Scopul e unul ambițios: un cadru științific pentru gestionarea sustenabilă a resurselor de apă, de la lipsa apei și degradarea calității ei, până la pierderea biodiversității acvatice, analizat pe patru bazine hidrografice mari — Dunărea, râul Jucar din Spania, Mekong și Rinul.

Partenerul român din tot acest proiect este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină, cunoscut ca GeoEcoMar, cu sediul în București. Echipa a acoperit atât zona alpină a cursului superior al Dunării, afectată de topirea gheții și zăpezii, cât și Delta Dunării, unde s-au analizat calitatea apei, gestionarea apelor subterane, biodiversitatea și impactul schimbărilor climatice.

Cercetătorii Irina Dinu și Adrian Stănică au publicat anul trecut o lucrare științifică în care au modelat în detaliu circulația apei în Delta Dunării, folosind un model hidrodinamic 3D care acoperă aproximativ 500 de kilometri de brațe, canale, lacuri și zonă marină de coastă. Printre scenariile testate s-a numărat exact acela al pătrunderii apei sărate dinspre mare până la 20 de kilometri în amonte, în condiții de secetă și debit redus de vară — genul de situație pe care am trăit-o, în realitate, chiar în această vară.

Și situația din 2026 a fost una serioasă. La sfârșitul lui iulie, debitul Dunării la Bazias, punctul de intrare al fluviului în România, a ajuns la circa 1.630 de metri cubi pe secundă, cam o treime din nivelul normal pentru perioada respectivă, care e undeva la 4.700-4.750 mc/s. Au fost momente în care debitul a scăzut sub 1.500 mc/s. Pe 16-17 august, situația a fost și mai gravă: doar 1.350 mc/s, față de o medie de circa 3.900 mc/s pentru luna august.

Ce înseamnă, practic, un debit atât de mic? Fluviul nu mai are suficientă „forță” să împingă înapoi apa mai densă și sărată dinspre mare, fenomen numit pană salină. Riscul principal a fost pentru localitățile din apropierea gurilor de vărsare, care își extrag apa potabilă direct din fluviu — dacă apa sărată ar fi ajuns la prizele de captare, apa extrasă ar fi devenit salmastră și improprie consumului. Pe lângă asta, debitele reduse și circulația mai lentă a apei favorizează scăderea nivelului de oxigen și înflorirea algelor, cu riscuri adiționale pentru tot ecosistemul Deltei.

Practic, ce se întâmpla anul acesta pe Dunăre nu a fost o surpriză totală pentru cei care se ocupă de studiul apelor — a fost mai degrabă confirmarea, pe teren, a unui scenariu deja modelat de cercetătorii de la noi. Ceea ce spune ceva și despre importanța cercetării de acest fel, chiar dacă rareori face titluri mari până când criza chiar se produce.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)