Polonia bate Europa la trenuri, noi ne uităm din peron

Dacă te-ai prins vreodată cu telefonul în mână pe un peron din București, verificând a câta oară dacă trenul mai întârzie, poate nu strică să arunci un ochi și spre vecinii din nord. Polonia a reușit o performanță de care, sincer, ne-ar plăcea să ne lăudăm și noi: administratorul lor de infrastructură feroviară, Polskie Linie Kolejowe (PLK SA), a devenit cel mai mare beneficiar al fondurilor pentru infrastructura de transport prin PNRR din țara lor și unul dintre cei mai importanți din toată Uniunea Europeană.

Vorbim despre 43 de proiecte, cu o valoare totală de aproape 2,8 miliarde de euro, adică 12 miliarde de zloți. Cifra îi plasează pe polonezi în același top cu Spania, Franța și Italia la capitolul investiții feroviare europene, iar Comisia Europeană i-a dat Poloniei și un bilețel de laudă pentru progresul rapid în mobilitatea durabilă.

Programul e deja într-o fază avansată: din cele 210 proiecte feroviare incluse la nivel național, 165 sunt gata, iar cererile de plată depuse depășesc 90% din bugetul alocat. CEO-ul PLK, Piotr Wyborski, a spus-o direct: “în ciuda timpului limitat pentru contractarea, implementarea și decontarea proiectelor, am îndeplinit toate jaloanele și indicatorii solicitați pentru componenta feroviară asumată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență”.

Și nu vorbim doar de hârtii și bugete frumoase pe hârtie — polonezii au modernizat efectiv 1.300 de kilometri de cale ferată. Printre tronsoane se numără 380 km pe linia Nadodrzanka, 180 km pe Magistrala Feroviară Centrală și 121 km între Koluszki și Częstochowa. Cel mai scump proiect e modernizarea liniei 104 din sudul regiunii Małopolska, cu o finanțare de 817 milioane de euro, iar anul viitor, după ce se deschide un tunel de 4 kilometri, trenurile vor ajunge și la Limanowa.

Partea care ne-ar plăcea să o vedem și pe la noi prin gări ține de digitalizare și confortul pasagerului: 166 de stații au primit panouri electronice și sisteme audio care anunță în timp real sosirile, plecările și eventualele întârzieri. În 63 de locații s-au implementat sisteme de comandă și control de la distanță pentru dirijarea traficului, iar la 526 de treceri de nivel cu calea ferată, barierele mecanice vechi au fost înlocuite cu sisteme computerizate moderne. Pe lângă asta, în 34 de puncte s-au eliminat blocajele de trafic prin peroane suplimentare și posturi noi de secționare.

De ce ne pasă nouă, bucureștenilor, de toate astea? Pentru că e genul de reper care arată ce se poate face cu fonduri europene bine gestionate într-un sector care, la noi, rămâne cronic întârziat — de la Gara de Nord până la proiectele de modernizare feroviară care se tot amână. Exemplul polonez nu rezolvă nimic direct pentru naveta zilnică a bucureștenilor, dar măcar ne arată că nu e imposibil, undeva pe continent, să ai trenuri care chiar vin la timp.

Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)