Cum vrea CFR să numere ramele vechi pentru bani europeni
Dacă ați călătorit vreodată cu un tren CFR și ați avut senzația că ramele alea scârțâie de parcă au trecut prin două războaie mondiale, aveți motive întemeiate. Acum, Autoritatea Feroviară Română (AFER) și Autoritatea de Siguranță Feroviară Română (ASFR) fac un prim pas birocratic, dar important, ca să prindă fonduri europene pentru modernizarea parcului feroviar vechi și obosit de prin toată țara.
Pe site-ul Ministerului Transporturilor a apărut în consultare publică un proiect de ordin care completează un act normativ mai vechi, din 2024, despre Registrul național de evidență a reviziilor și reparațiilor la vehiculele feroviare. Mai simplu spus: vor să facă o inventariere serioasă a locomotivelor și ramelor electrice care au termenele de revizie depășite sau pe muchie, ca să știe exact ce trebuie reparat și cât costă.
De ce contează asta
În nota de fundamentare a proiectului se recunoaște fără ocolișuri că majoritatea vehiculelor feroviare motoare din România au durata de serviciu expirată sau pe cale să expire, iar reparațiile planificate au mari restanțe. Ideea e să se creeze un sistem unitar de gestionare a reviziilor, care să crească siguranța și, în același timp, să servească drept bază pentru accesarea de fonduri europene — după modelul programului de modernizare prin PNRR, care a avut rezultate bune.
Practic, vehiculele cu reparații restante ar putea fi trecute într-o anexă la certificatul unic de siguranță, cu condiția ca modernizarea sau reînnoirea lor să se întâmple în maximum doi ani de la emiterea certificatului.
Cine ar putea beneficia, de fapt
Aici lucrurile se complică puțin. Banii europeni de genul celor din PNRR merg doar spre locomotive și rame electrice, nu și spre automotoare sau locomotive diesel. Asta taie din start o bucată mare din transportul feroviar românesc.
CFR Călători, operatorul de stat, nu mai are rame electrice vechi în parc — cele 34 de rame cumpărate cu suprapreț din Franța, prin circuitul lui Călin Mitică de la Remarul 16 Februarie, au fost casate pentru că, aflăm, conțineau azbest. Rămân de modernizat niște locomotive electrice mai bătrâne și posibilitatea de a converti locomotive diesel hidraulice în locomotive pe baterii, cam ca exemplul deja făcut la SCRL Brașov prin PNRR.
Operatorii privați de călători, în schimb, folosesc în mare parte automotoare diesel, care nu sunt eligibile pentru fonduri UE. Cei care au rame și locomotive electrice — Astra Trans Carpatic, Regio Călători, Transferoviar Călători, Ferotrafic TFI — și le-au modernizat deja din banii proprii, deci interesul lor pentru acest demers e, probabil, minim.
Unde ar putea apărea beneficii reale e la operatorii privați de marfă. Mulți dintre ei mai au în parc locomotive vechi de tip EA, moștenite de la fostele societăți de stat sau cumpărate la licitațiile ANAF, când CFR Marfă și-a scos utilajele vechi la mezat. Pentru ei, un program de finanțare similar PNRR ar putea chiar să prindă bine.
Deocamdată suntem la etapa de consultare publică, deci mai sunt pași de făcut până vedem bani concreți curgând spre modernizare. Dar măcar există un plan — ceea ce, recunoașteți, nu e puțin lucru când vine vorba de calea ferată românească.
Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)