Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a avut joi o întâlnire cu o delegație oficială din Bulgaria, condusă de ambasadorul Radko Vlaykov și de ministrul adjunct al Culturii, Ashot Kazarian. Discuțiile s-au concentrat pe reabilitarea Hanului Solacolu și transformarea acestuia într-un centru cultural româno-bulgar.
La această întâlnire, care a vizat viitorul Hanului Solacolu, un monument istoric situat pe Calea Moșilor, construit în secolul XIX de negustori bulgari, a fost prezent și directorul AMCCRS, Răzvan Munteanu. Această instituție, subordonată Primăriei Municipiului București, se ocupă cu identificarea și expertizarea clădirilor cu risc seismic.
„Părțile au analizat oportunitatea elaborării a două documente distincte – un Memorandum de înțelegere și un potențial Acord de colaborare, care ar urma să fie votat de Consiliul General și care angajează în mod oficial cele două părți”, a transmis Primăria Municipiului București.
În plus, Primăria intenționează să organizeze un concurs internațional de soluții pentru reabilitarea hanului, după ce lucrările de punere în siguranță vor fi finalizate. Partea bulgară a vizitat în prealabil șantierul hanului, împreună cu echipa AMCCRS, exprimându-și aprecierea pentru calitatea intervențiilor deja realizate.
Primarul interimar a subliniat că Hanul Solacolu reprezintă un proiect prioritar pentru București și că există deschidere pentru un parteneriat solid cu partea bulgară, care să valorifice această moștenire comună. Această inițiativă vizează activarea unei moșteniri comune, având un sens profund pentru prezent și viitor, dincolo de simpla conservare a unui monument istoric.
Stadiul lucrărilor la Hanul Solacolu
La începutul anului, echipele Trustului de Clădiri Municipale București au ridicat structura la nivelul etajului 1 al corpului principal de clădire și au început montajul primelor grinzi pentru acoperișul provizoriu. De asemenea, pe celelalte corpuri de clădire se lucra la evacuarea gunoiului și la montajul elementelor de rezistență metalice de la subsol și parter.
În paralel, pentru securizarea clădirilor, au fost îndepărtate elementele constructive din lemn și tablă deteriorate, care ar fi putut reprezenta un risc de desprindere.
Istoria Hanului emblematic al Capitalei
Hanul, situat pe Calea Moșilor nr. 134-134A, a intrat în posesia Primăriei Capitalei în 2022 și de atunci a fost gândit ca un potențial spațiu cultural pentru locuitorii Capitalei. Acest imobil este considerat un monument istoric, fiind inițial prima fabrică de paste făinoase din București. La parterul clădirii, pe fațada exterioară, existau prăvălii care se conectau cu zonele comerciale importante din Capitală, precum Calea Moșilor și Podul Târgul de Afară.
Construit în 1859 la comanda fraților Solacoglu din Sviștov, oraș situat pe malul bulgăresc al Dunării, hanul a servit ca adăpost pentru călători până după cel de-al Doilea Război Mondial. În timpul conflictului, a fost grav afectat de un incendiu, iar în perioada comunistă, camerele au fost folosite de locuitori în regim de închiriere.
Problema Hanului Solacolu nu este un caz izolat în București, unde multe clădiri, unele dintre ele monumente istorice, au fațade deteriorate sau sunt aproape de ruinare. Administrația locală nu a găsit încă soluții viabile pentru salvarea acestora. O propunere ar fi o „lege a fațadelor”, inspirată de modelul din Oradea, care ar permite Primăriei să acopere o parte din costurile de renovare și să amendeze proprietarii care împiedică acest proces. Momentan, această lege este doar în faza de discuții.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.
