București, urcare uriașă la digitalizare, dar tot loc 14

Dacă tot ne plângem mereu că la Primărie durează o veșnicie orice hârtie, iată o veste care merită spusă: Bucureștiul a făcut un salt uriaș la digitalizare în ultimii șase ani. Nu suntem încă în top 10, dar nici rușinea de acum șase ani nu mai e de actualitate.

O analiză făcută de cercetătorii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai arată evoluția clară a Capitalei prin platforma orase-digitale.ro, unde oricine poate compara cum stau la digitalizare cele 325 de orașe și municipii din țară. Concluzia: doar unul din cinci orașe românești și-a îmbunătățit constant serviciile de e-guvernare în această perioadă, iar aproape șase din zece au avut chiar un regres după 2023.

Bucureștiul, din fericire, e printre excepțiile bune. A urcat constant la fiecare dintre cele trei evaluări – 2020, 2023 și 2026 – și a ajuns la un scor de 73,9 puncte, față de doar 48,2 puncte cât avea acum șase ani. Practic, e una dintre cele mai constante evoluții dintre marile orașe ale țării, semn că nu a fost vorba de un proiect făcut o dată și uitat, ci de o dezvoltare continuă.

Totuși, scorul ăsta bun îi asigură Capitalei doar locul 14 la nivel național, într-un top dominat de Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Constanța și Brașov. Cluj-Napoca, liderul autoritar al clasamentului, are 88,7 puncte – adică aproape 15 puncte peste București. Deci avem treabă de făcut dacă vrem să prindem podiumul.

Unde stă bine Bucureștiul? La conținutul publicat pe site-uri și la serviciile online – adică exact lucrurile care contează când vrei să rezolvi ceva fără să stai la coadă: operațiuni online, informații administrative, acces la documente și formulare, servicii digitale pentru cetățeni și firme. Aici Capitala chiar a progresat vizibil.

Partea mai slabă ține de participarea cetățenilor – adică cât de ușor poți urmări o ședință de consiliu online, cât de accesibile sunt consultările publice sau alte forme de implicare digitală a locuitorilor. La acest capitol, Bucureștiul a obținut doar 55,3 puncte din 100 posibile, ceea ce arată că, deși poți depune o cerere online fără probleme, e mai greu să ai un cuvânt de spus în deciziile administrației prin mijloace digitale.

Platforma permite și o comparație între cele șase sectoare, iar aici lucrurile nu sunt deloc uniforme. Unele sectoare stau mai bine la servicii online și organizarea informațiilor de pe site, altele sunt mai puternice la participare sau la ergonomia site-urilor. Practic, digitalizarea Bucureștiului nu se simte la fel peste tot, în funcție de sectorul în care locuiești.

Important de precizat: indexul realizat de cercetătorii UBB nu se uită la cât de digitalizată e o primărie pe dinăuntru, ci strict la ce vede și poate folosi cetățeanul de rând. Scorul e construit din 46 de indicatori, împărțiți pe cinci categorii: securitate și confidențialitate, ergonomie, conținut, servicii online și participare. Așa că o primărie poate avea toate procesele interne digitalizate perfect, dar dacă site-ul e greu de folosit sau informațiile lipsesc, scorul rămâne mic – și pe bună dreptate, pentru că pe noi, cetățenii, ne interesează ce putem face de acasă, nu cum arată sistemul lor intern.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)