Trotinete și mopede, interzise în parcurile din Sectorul 2

Dacă ai obiceiul să tai prin parc cu trotineta electrică sau cu bicicleta electrică ca să scurtezi drumul spre metrou, Primăria Sectorului 2 vine cu o reamintire care s-ar putea să-ți strice puțin dimineața: accesul cu vehicule motorizate în parcuri este interzis, punct.

Regula nu e chiar nouă, dar se pare că mulți dintre noi am uitat-o pe la colț de alee. Vorbim despre o interdicție care se aplică pe toate aleile și în toate spațiile din parcurile și grădinile publice ale Bucureștiului, nu doar în cele din Sectorul 2. Excepție fac mijloacele de mobilitate pentru persoanele cu dizabilități și vehiculele folosite de autorități sau de firmele care fac lucrări de interes public în parc.

Ca să fie clar de la ce anume trebuie să te ferești când intri pe poarta parcului, lista interdicțiilor include trotinetele electrice, bicicletele electrice, hoverboardurile, dispozitivele autobalansate, mopedele și alte vehicule similare. Practic, dacă are motor sau baterie și te plimbă mai repede decât pasul normal, mai bine lași vehiculul la poartă și intri pe jos.

Baza legală vine dintr-o hotărâre a Consiliului General din 2009, modificată în 2025, care spune clar că nerespectarea acestei reguli e contravenție și se pedepsește cu amendă. Pentru persoanele fizice, amenda e între 200 și 500 de lei, iar pentru persoanele juridice sancțiunea urcă la 1.000-3.000 de lei. Așadar, dacă ești genul care duce trotineta prin Parcul Circului sau prin alt spațiu verde din Sector 2 ca să ajungă mai repede la muncă, poate merită să iei rutele pe alături, nu prin mijlocul parcului.

Tot de la Primăria Sectorului 2 mai aflăm o veste utilă pentru cei care visează să deschidă un restaurant, un bar sau o cafenea în zonă: instituția a publicat un ghid clar cu pașii necesari pentru autorizația de funcționare. Dacă activitatea se încadrează la codurile CAEN 561 (restaurante), 563 (baruri și servire băuturi) sau 932 (activități recreative și distractive), ai nevoie obligatoriu de autorizația emisă de primărie.

Procesul presupune completarea unei cereri tip disponibile pe site-ul instituției și plata taxei de eliberare, stabilită prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București. Concret, taxa e de 4.721 de lei pentru spații de până la 500 de metri pătrați inclusiv și de 6.294 de lei pentru cele care depășesc această suprafață.

Dosarul de autorizare nu e chiar de pus cap la cap într-o oră de pauză de prânz — sunt destul de multe acte necesare. Trebuie act de identitate al reprezentantului legal, certificatul de înregistrare conform Legii 265/2022, dovada deținerii spațiului (act de proprietate, contract de închiriere, asociere sau concesionare), releveul spațiului din documentația cadastrală avizată de OCPI, planuri cadastrale, declarația pe proprie răspundere privind tipul unității și cea privind neîncadrarea clădirii în clasa I de risc seismic.

Pe lângă acestea, mai sunt necesare acte emise de Direcția de Sănătate Publică București, eventual de ANSVSA dacă e cazul, aviz de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului tot dacă se aplică, autorizația de securitate la incendiu conform Legii 307/2006, dovada unui contract cu un operator de salubrizare licențiat, dovada plății taxei de autorizare și planșe foto cu spațiul, fațada clădirii, interiorul, locul de depozitare a deșeurilor și, dacă există, terasa.

Pare mult de citit, dar practic e genul de birocrație pe care majoritatea antreprenorilor din HoReCa o cunosc deja din alte experiențe prin oraș. Vestea bună e că totul e clar pus la punct într-un ghid oficial, așa că nu trebuie să ghicești sau să suni la douăzeci de birouri diferite ca să afli ce hârtie mai lipsește din dosar.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)