Fondurile destinate „României subdezvoltate”, utilizate…

Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, inițiat cu scopul de a îmbunătăți infrastructura în zonele defavorizate, a devenit, în București și Ilfov, o sursă semnificativă de finanțare pentru administrațiile deja prospere, conduse de primari influenți.

Sectoarele privilegiate ale Capitalei

Conform informațiilor disponibile pe harta interactivă a Ministerului Dezvoltării, în București, doar trei primării au reușit să obțină fonduri prin programul „Anghel Saligny”: sectoarele 4, 5 și 6, toate sub conducerea primarilor de la PSD sau PNL. Aceste administrații sunt printre cele mai înstărite din România, având bugete anuale de sute de milioane de euro, dar au reușit să acceseze fonduri guvernamentale destinate, în mod normal, localităților defavorizate.

În total, cele trei primării au contractat fonduri de peste 48 de milioane de lei prin acest program, conform datelor disponibile la momentul redactării. Iată câteva dintre proiectele aprobate:

Sectorul 6, condus de Ciprian Ciucu (PNL) – Reabilitare sistem rutier Drumul Osiei, valoare contractată: 6.307.556 lei.
Sectorul 3, condus de Robert Negoiță (PSD) – Extinderi rețele apă și canalizare pe străzile Gura Călmățui, Gura Solcii, Gura Vlădesei, Gura Badicului, Gura Racului, cu valori contractate între 1,98 milioane și 4,95 milioane lei.
Sectorul 4, condus de Daniel Băluță (PSD) – Construire pasaj rutier suprateran intersecția Turnu Măgurele – Metalurgiei – Alexandru Obregia, valoare contractată: 25.000.000 lei.

Deși aceste proiecte au fost înregistrate, la momentul consultării datelor de către jurnaliști, niciunul nu era încă decontat.

Negoiță, lider în atragerea de fonduri

Primăria Sectorului 3, sub conducerea lui Robert Negoiță (PSD), se distinge prin numărul mare de proiecte contractate pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare pe străzi secundare, cu valori totale depășind 17 milioane de lei. Aceste fonduri completează un buget local considerabil.

Baronii din Ilfov și utilizarea fondurilor

Situația din București se reflectă și în județul Ilfov, unde liderii locali au transformat programul destinat comunităților defavorizate într-o sursă de finanțare pentru proiecte personale, în ciuda bugetelor considerabile pe care le administrează. De exemplu, la Voluntari, primarul Florentin Pandele (PSD) a obținut aprobat un proiect rutier de 64.000.000 lei, în timp ce la Otopeni, primarul Silviu Gheorghe (PNL) a accesat fonduri de 21.000.000 lei pentru canalizare, în contextul unor acuzații de devalizare a infrastructurii.

Consiliul Județean Ilfov, condus de Hubert Thuma (PNL), a reușit să atragă peste 50.000.000 lei pentru drumuri județene. Analiza arată că aproape 800.000.000 lei au fost aprobați pentru proiectele din Ilfov, concentrându-se pe orașe influente, în detrimentul comunelor cu adevărat defavorizate.

Impactul programului asupra discrepanțelor regionale

În loc să reducă diferențele dintre zonele bogate și cele sărace, programul „Anghel Saligny” pare să le amplifice, în special în București și Ilfov, regiunea cea mai dezvoltată din țară. Guvernul a anunțat că va prioritiza proiectele în stadii avansate de execuție, care sunt, de regulă, gestionate de administrații cu resurse financiare și tehnice solide. Astfel, comunitățile mici, cu primării fără resurse sau expertiză, rămân pe lista de așteptare, în timp ce zonele bogate continuă să acumuleze fonduri pentru proiecte suplimentare.

În contextul în care zona București-Ilfov generează un PIB superior celui al unor țări întregi, continuă să absoarbă fonduri destinate „României subdezvoltate”, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la eficiența și echitatea acestui program.