Două milioane de euro din bugetul PMB pentru realizarea Registrului Verde

Primăria Municipiului București (PMB) va aloca, în cadrul bugetului pentru anul 2026, suma de 10,5 milioane de lei pentru implementarea Registrului Verde, un document esențial prin lege pentru evidența și gestionarea spațiilor verzi din capitală. Acest proiect a fost afectat anterior de întârzieri și dificultăți în implementare.

Registrul Verde va trebui să conțină o bază de date cuprinzătoare referitoare la arborii și celelalte elemente de vegetație din intravilan, incluzând informații precum amplasamentul, specia, dimensiunile, starea de sănătate și intervențiile efectuate de-a lungul timpului, conform reglementărilor legale.

Investiția în Registrul Verde face parte dintr-un pachet mai amplu de inițiative de mediu și urbanism incluse în bugetul PMB pe 2026. Conform datelor prezentate de instituție, fondurile sunt alocate în paralel cu alte proiecte majore, cum ar fi revizuirea Planului Urbanistic General (PUG), realizarea studiului de calitate a aerului și dezvoltarea unui sistem de monitorizare a zgomotului, toate acestea fiind parte a unei strategii de planificare urbană și îmbunătățire a condițiilor de mediu din București.

„Toate localitățile din România sunt obligate, prin lege, să aibă un astfel de cadastru verde, prin care primăriile pot să urmărească evoluția arborilor de pe teritoriul lor.”

În 2020, Garda Națională de Mediu a sancționat Primăria Capitalei pentru neîndeplinirea obligațiilor legale privind existența unui Registru al Spațiilor Verzi conform normelor în vigoare. În prezent, Bucureștiul dispune de un Registru Verde incomplet și neactualizat, realizat între 2009 și 2013, care rămâne cu aceeași interfață ca acum 15 ani.

Realizarea Registrului Verde este crucială pentru gestionarea eficientă a spațiilor verzi. Fără acest instrument, administrația nu poate avea o imagine clară asupra resurselor pe care le administrează. Potrivit peisagistei Diana Culescu, acest registru ar trebui să ofere informații detaliate despre toate elementele care compun spațiul verde din oraș, nu doar despre arbori.

„Registrul este important pentru că ne oferă informații despre toate elementele dintr-un parc, nu doar despre arbori. Conform legislației, noțiunea de „vegetație” include arbori, arbuști, gazon și alte tipuri de plante, ceea ce înseamnă că registrul trebuie să acopere întregul ecosistem urban,” a subliniat Culescu.

Fără acest instrument, deciziile financiare sunt luate fără o bază reală. Registrul Verde are, de asemenea, un rol important în evaluarea intervențiilor realizate în timp și în organizarea eficientă a resurselor. De exemplu, acesta ar putea indica necesarul real de dotări urbane, precum coșuri de gunoi sau mobilier stradal, evitând situațiile în care acestea sunt amplasate fără o justificare bazată pe nevoi reale.

În prezent, nu există o modalitate de a verifica succesul campaniilor de plantare a arborilor anunțate frecvent de primării, iar Registrul Verde ar permite urmărirea evoluțiilor și ar oferi date concrete despre eficiența investițiilor. În orașele europene unde astfel de registre sunt funcționale, ele constituie baza strategiilor de dezvoltare, inclusiv pentru proiecte precum crearea de noi parcuri sau intervenții pentru adaptarea la schimbările climatice.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.