Cum se pune diagnosticul unui bloc din București

Hai să facem o comparație simplă. Când te duci la doctor, nu te ascultă la plămâni peste geacă, nu-i așa? Ei bine, exact la fel funcționează și cu blocurile din București. Tencuiala de pe pereți e, practic, haina clădirii, iar dacă vrei să afli ce se întâmplă dedesubt, cu structura de rezistență, trebuie să te uiți dincolo de ea.

Vestea mai puțin plăcută e că un perete portant poate sta liniștit ascuns sub tencuiala din sufrageria ta și, la prima vedere, arată exact ca oricare alt perete nevinovat. De-asta expertul tehnic chiar intră în apartamente — nu stă doar la parter să se uite la fațadă. Verifică zonele prin care trece structura, măsoară pereți și planșee și, unde e nevoie, decopertează local tencuiala. Ia probe de materiale pe care le trimite la laborator și sapă chiar lângă fundații. Nimic din ochi, totul pe bază de date concrete. Da, decopertările lasă praf și uneori câte o urmă pe perete, dar fără ele pur și simplu nu poți ști ce se ascunde în spatele zugrăvelii proaspete.

Important de reținut: expertiza tehnică propriu-zisă o face un inginer proiectant de structuri, atestat ca expert tehnic — nu echipa care a făcut evaluarea vizuală rapidă la început. Evaluarea vizuală rapidă e ca un triaj: stabilește ce blocuri intră în vizor și în ce ordine. Expertiza tehnică vine abia după, se anunță prin asociația de proprietari, iar vizitele în apartamente se programează în funcție de disponibilitatea fiecăruia dintre voi.

Fiecare etapă are timpul ei — cercetarea la fața locului, așteptarea rezultatelor de laborator și, la final, calculele inginerești. De-asta o expertiză tehnică nu se termină în două zile, ci durează luni bune. La capătul procesului, blocul primește o clasă de risc seismic, de la RsI la RsIV, stabilită conform normativului P100-3/2019.

Un lucru esențial: clasa de risc nu se ghicește și nu se presupune — se stabilește exclusiv prin expertiză tehnică. Dacă blocul tău nu are încă o clasă de risc trecută undeva, înseamnă pur și simplu că nu a fost expertizat până acum. Faimoasa bulină roșie o primesc doar clădirile încadrate în RsI, adică acelea cu cel mai mare risc de prăbușire la un cutremur major. La polul opus, în RsIV intră clădirile noi, construite după normele actuale.

Per total, în construcții ordinea chiar contează: evaluarea vizuală rapidă stabilește prioritățile, expertiza tehnică pune diagnosticul, iar proiectul tehnic scrie, mai departe, schema de tratament pentru consolidare.

Sursă: riscseismicbucuresti (facebook.com)