Bugetul arată bine pe hârtie, dar cifrele spun altceva
Știi cum e când te uiți la situația financiară și parcă nu se leagă cifrele? Cam așa stau lucrurile și cu bugetul de stat în primele două luni din 2026. Pe hârtie, totul pare să meargă decent, dar când te uiți mai atent la ce se întâmplă cu banii care intră efectiv în visterie, povestea devine mai puțin roz.
Execuția bugetară din ianuarie-februarie arată o imagine destul de îngrijorătoare: accizele au scăzut brusc în februarie, ceea ce înseamnă că românii consumă mai puțin. Și nu vorbim aici de o reducere simbolică – e vorba de o frânare vizibilă a consumului, exact genul de semnal care te face să ridici o sprânceană când vine vorba de sănătatea economiei.
Guvernul Bolojan încearcă să țină aparențele cu diverse artificii statistice, dar realitatea e că încasările efective la buget nu arată deloc bine. E ca și cum ai încerca să ascunzi o gaură în buzunar punând mâna peste ea – funcționează o vreme, dar banii tot continuă să cadă.
Contextul e unul dificil oricum: România are cel mai mare deficit bugetar din UE (în jur de 9% din PIB în 2024), iar măsurile de austeritate deja au intrat în vigoare. TVA-ul a crescut la 21%, impozitul pe dividende e acum 16%, iar în sectorul public s-au făcut reduceri de personal de aproape 20%. Toate astea se văd în buzunarele românilor, iar cifrele de consum din februarie confirmă exact asta.
Pentru bucureșteni, asta înseamnă că presiunea financiară pe care o simțim zilnic nu e doar o impresie – e susținută de date concrete. Aproape jumătate din gospodăriile din România (45%) declară că au dificultăți financiare, iar inflația care se învârte în jurul valorii de 6-7% nu ajută deloc.
Problema nu e neapărat că lucrurile merg prost – România e încă în creștere economică, chiar dacă modestă (undeva la 0.6-1.1% pentru 2025). Problema e transparența și modul în care ni se prezintă realitatea. Când cifrele oficiale spun una, dar realitatea din teren spune alta, e normal să apară întrebări.
Rămâne de văzut cum va evolua situația în lunile următoare și dacă Guvernul va reuși să echilibreze bugetul fără să sacrifice și mai mult din puterea de cumpărare a românilor. Deocamdată, cifrele din primele două luni ale anului nu inspiră prea mult optimism.