Refugii anti-caniculă în București: cum funcționează rețeaua

Primăria Capitalei pregătește o rețea de refugii anti-caniculă pentru bucureșteni, gândită să ofere gratuit adăpost în perioadele cu temperaturi extreme. Ideea e simplă: să ai unde să te răcorești vara când termometrele trec de 35 de grade și unde să te încălzești iarna când afară e ger sălbatic.

Proiectul vine în contextul schimbărilor climatice care ne afectează tot mai tare — valuri de căldură din ce în ce mai intense, perioade de ger neașteptat, fenomene meteo care ne iau pe nepregătite. Categoriile vulnerabile — copii, vârstnici, femei însărcinate, persoane cu boli cronice — sunt cele mai expuse. Și hai să recunoaștem: Bucureștiul vara e un cuptor uriaș. Fenomenul de „insulă de căldură urbană” e real: densitatea construcțiilor, lipsa spațiilor verzi, betonul care acumulează căldura — toate astea fac ca temperaturile să fie și mai ridicate în centru și în zonele periferice.

Proiectul ajunge pe ordinea de zi a ședinței CGMB din 2 aprilie. Rețeaua ar urma să funcționeze prin folosirea spațiilor deja existente, fără să li se extindă programul. Deci, dacă o bibliotecă lucrează până la 18:00, nu va sta deschisă special pentru refugii, dar în intervalul ei normal de funcționare va putea fi folosită ca adăpost.

Ce locații intră în discuție? Bibliotecile publice, muzeele, centrele culturale, casele memoriale, teatrele, universitățile, instituțiile religioase, clinicile, piețele agroalimentare, halele, centrele sociale și comunitare, spațiile multifuncționale, sediile ONG-urilor și ale instituțiilor subordonate Primăriei Capitalei care permit accesul publicului. Sunt eligibile și spații din subordinea primăriilor de sector, dar și librăriile, farmaciile și băncile.

Adăposturile din interior trebuie să asigure temperaturi de maxim 27 de grade vara și minimum 19 grade iarna, aer ventilat, apă potabilă, grupuri sanitare și zone de odihnă. Fiecare utilizator trebuie să aibă la dispoziție minimum 5 metri pătrați. În plus, trebuie să existe trusă de prim ajutor și personal care să poată apela serviciile de urgență dacă e nevoie. În aceste spații vor fi distribuite materiale informative despre protecția în timpul caniculei și adaptarea la schimbările climatice.

Pentru adăposturile exterioare — organizate în parcuri și zone verzi — regulile sunt puțin diferite: trebuie să existe spații umbrite, surse de apă, mobilier urban și răcire activă. Suprafața minimă a adăpostului trebuie să fie de 50 de metri pătrați, excluzând căile de acces și zonele tehnice.

Până la finalul anului 2026, administrația locală își propune ca cel puțin 80 de locații să fie incluse în proiect. Anul viitor, rețeaua ar urma să ajungă la aproximativ 160 de puncte. Obiectivul final e ca, până în 2028, fiecare locuitor din Capitală să aibă un refugiu anti-caniculă la cel mult 10 minute de mers pe jos — adică la aproximativ 300 de metri de casă.

Impactul bugetar al proiectului e prezentat ca fiind redus, pentru că se folosesc clădiri aflate deja în administrarea Primăriei Municipiului București sau a instituțiilor subordonate. Aici vine partea mai puțin plăcută: responsabilitățile și costurile sunt transferate către instituțiile implicate — atât cele publice, cât și ONG-urile sau operatorii privați. Fiecare instituție trebuie să asigure, din resurse proprii, facilități precum apă potabilă, acces la grupuri sanitare și informarea cetățenilor. La fel și costurile privind semnalizarea, platforma digitală dedicată și campaniile de informare publică.

Primăria va iniția și un studiu privind riscurile climatice în Capitală, dar fără alocări directe din bugetul local — se va baza pe fonduri nerambursabile și parteneriate cu instituții academice sau organizații neguvernamentale.

Participarea sectorului privat e voluntară, dar are reguli clare: acces gratuit al publicului, respectarea standardelor tehnice, acceptarea evaluărilor periodice din partea Primăriei Capitalei și afișarea vizibilă a siglei și materialelor informative ale rețelei. Spațiile comerciale — restaurante, baruri, cafenele — sunt excluse din participarea la rețea, cu excepția farmaciilor și librăriilor.

Rețeaua va fi coordonată de Direcția de Mediu a Primăriei Municipiului București. Aceasta va evalua și certifica locațiile eligibile, va publica harta oficială și se va ocupa cu întocmirea unui raport privind funcționarea sistemului. Transportul public se va implica în promovarea rețelei, prin afișarea gratuită a informațiilor în vehicule și în stații.

Bucureștiul se numără printre capitalele europene cele mai afectate de mortalitatea asociată cu efectele caniculei. În conformitate cu Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice 2024-2030 și în contextul angajamentelor asumate prin Misiunea M100, Municipiul București și-a asumat implementarea unor măsuri urgente pentru protecția populației vulnerabile.