Pasajul Petricani, iar pe masă: Voluntari votează acordul

Povestea pasajului de la Petricani e genul de telenovelă urbanistică pe care bucureștenii din nord-est o urmăresc de vreo două decenii, cu speranță și cu resemnare în proporții variabile. Acum se mai scrie un episod: pe 17 septembrie 2026, Consiliul Local Voluntari urmează să voteze acordul de asociere prin care orașul intră oficial alături de Municipiul București, Sectorul 2 și Consiliul Județean Ilfov într-un parteneriat pentru realizarea pasajului peste linia ferată București-Constanța.
Municipiul a dat deja undă verde asocierii, prin HCGMB 334 din 29 iulie 2026, hotărâre care a aprobat și modelul acordului dintre cele patru administrații. Sectorul 2 a fost desemnat lider de asociere, ceea ce înseamnă că tot Primăria Sectorului 2 va gestiona achizițiile pentru studiul de fezabilitate, proiectare și execuție. Orașul Voluntari, la rândul lui, va contribui la cofinanțare și va pune la dispoziție terenurile sau culoarul de utilități aflate pe raza lui teritorială.
Zona Petricani-Pipera e cunoscută de toată lumea care a încercat vreodată să treacă pe acolo la o oră nepotrivită: una dintre cele mai aglomerate porți de intrare în București, unde traficul auto se ciocnește cu magistrala feroviară și rezultă blocaje, poluare și, din păcate, riscuri reale de accidente. Documentele oficiale vorbesc despre necesitatea unui efort comun, financiar și administrativ, tocmai pentru că problema afectează deopotrivă locuitorii din Sectorul 2 și pe cei din Voluntari.
Ce anume va face concret orașul Voluntari, dacă acordul trece prin vot? Va suporta costurile exproprierilor de pe teritoriul propriu, va avea un reprezentant la toate procedurile derulate în cadrul asocierii, va căuta surse de finanțare, va pune la dispoziție documentațiile necesare, va elibera avizele care țin de competența lui și va contribui financiar la execuție – fie din bugetul local, fie din credite, fonduri de stat sau europene, dacă apar.
Proiectul nu se oprește neapărat la un simplu pasaj. Pe lista de discuții mai apare și reconfigurarea arterelor din zona Șoseaua Petricani, Șoseaua București Nord și rețeaua stradală din vecinătatea căii ferate. Soluția tehnică finală, însă, rămâne condiționată de rezultatele unui studiu de fezabilitate care abia urmează să fie făcut.
Ceea ce face povestea și mai savuroasă e vechimea ei. Ideea pasajului există din 2004, când s-au identificat oficial problemele legate de trecerile la nivel cu calea ferată, atât pe Șoseaua Pipera, cât și pe Petricani. Pasajul de pe Pipera s-a construit și a fost finalizat în 2009. Cel de la Petricani, deși avusese aprobare europeană prin programul Phare, s-a împotmolit pentru că Primăria Capitalei nu a emis la vreme autorizația de construire, iar finanțarea europeană s-a pierdut pe drum. Fosta administrator public al Voluntariului, Speranța Cliseru, povestea în 2018 chiar acest episod, amintind că cele două proiecte fuseseră gândite împreună cu Sectorul 2 și Consiliul Județean Ilfov, dar că municipalitatea nu a cedat terenul necesar la momentul potrivit.
Abia în aprilie 2026 Sectorul 2 a reluat oficial demersul, cerând acordul CGMB pentru colaborarea între cele patru autorități. Acum urmează pasul de la Voluntari. Dacă acordul trece de vot, urmează studiul de fezabilitate, apoi proiectarea și, cel mai probabil, alți ani buni de așteptare până când șoferii din zonă vor putea, în sfârșit, să treacă liniștiți peste calea ferată fără să se uite la ceas cu groază.
Sursă: Buletin de București (buletin.de)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.