Otopeni: 15 suspecți și sechestru de milioane după acoperișul ucigaș

A trecut mai bine de un an de la tragedia care a zguduit Otopeniul, dar abia acum dosarul acoperișului „ucigaș” începe să prindă contur juridic. Vorbim despre acea vijelie din vara lui 2025 care a smuls acoperișul unui bloc nou și a trimis bucăți de lemn și tablă direct în geamurile unui imobil vecin, ucigând o femeie de 49 de ani chiar în patul ei. Un coșmar pe care nimeni din Otopeni nu l-a uitat.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a confirmat că, printr-o ordonanță din 25 mai 2026 (confirmată o zi mai târziu), Poliția Orașului Otopeni a dispus urmărirea penală pentru 15 suspecți — 13 persoane fizice și două firme. Acuzația: ucidere din culpă. Ancheta vine după ce am scris pe larg despre tragedie și despre modul în care a fost gestionată de autorități.

Interesant e că, în iunie 2026, procurorul de caz a decis și instituirea unui sechestru asigurător pe bunurile suspecților, ca să existe garanție pentru eventuale despăgubiri și cheltuieli de judecată. Limita maximă a acestui sechestru a fost stabilită la 3.300.000 de euro plus 110.000 de lei, adică aproximativ 22.000 de euro în plus. Pentru cine urmărește dosarele de „corupție imobiliară” din Ilfov, o sumă de genul ăsta e mai degrabă o raritate — majoritatea unor astfel de cazuri se împotmolesc mult înainte să ajungă la măsuri concrete de recuperare a prejudiciului.

Decizia de a trece la urmărire penală „in personam” a venit după ce expertiza tehnică privind proiectarea și execuția construcției a fost finalizată. Dispusă inițial în octombrie 2025 și realizată de doi specialiști, expertiza s-a încheiat abia în martie 2026 — deci practic anchetatorii au așteptat aproape jumătate de an doar pentru concluziile tehnice.

Complexul rezidențial de unde s-a rupt acoperișul fusese ridicat pe loturi de 240 de metri pătrați, de două firme care, la momentul tragediei, aveau legături cu un acționariat turcesc.

Ce rămâne însă frapant e tăcerea Primăriei Otopeni, condusă de Silviu Gheorghe (PNL). De la producerea tragediei și până acum, administrația locală nu a comunicat public o listă a clădirilor afectate de furtună, deși Inspectoratul de Stat în Construcții a cerut-o explicit. Mai mult, primăria nu a răspuns nici solicitărilor legate de procesul-verbal de recepție al blocului al cărui acoperiș a provocat moartea femeii. Iar asta contează, pentru că legea spune clar: răspunderea pentru siguranța unei construcții cade și pe umerii funcționarilor care semnează recepția lucrărilor, nu doar pe dezvoltator sau executant.

Practic, avem un dosar penal care avansează, un sechestru consistent pus pe avere, dar și o primărie care preferă liniștea în loc de explicații. Otopeniul rămâne, cel puțin pentru moment, orașul unde poți muri de la un acoperiș prost fixat — și unde răspunsurile oficiale vin, dacă vin, cu întârziere de luni bune.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)