O bucureșteancă uitată: 100 de ani Maria Constantin la Călimănești

Nu știu voi, dar eu nu auzisem de Maria Constantin până acum, deși era o bucureșteancă get-beget, născută pe 21 ianuarie 1926 chiar în Capitală, în familia avocatului Arnold Schwefelberg. Genul ăsta de poveste mă face mereu să mă întreb câți artiști importanți ai orașului nostru au ajuns, cu totul nedrept, la categoria „aproape uitați”.

Vestea bună e că cineva și-a adus aminte de ea exact la timp — anul acesta se împlinesc 100 de ani de la nașterea artistei, iar Primăria Orașului Călimănești, împreună cu Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, au pregătit o expoziție retrospectivă de acuarelă și desen dedicată ei. Se numește, cu un titlu care te face să vrei să afli mai multe, „Nu sunt omul mileniului trei…”.

Expoziția s-a deschis pe 7 octombrie 2026, de la ora 14:30, la Casa de Cultură „Florin Zamfirescu” din Călimănești, și rămâne acolo pe tot parcursul lunii octombrie și în noiembrie 2026. Da, știu, Călimănești nu e exact după colț de la noi, dar dacă tot mergeți către stațiunile de pe Olt, merită un popas cultural în plus — mai ales când vorbim despre o artistă cu rădăcini bucureștene atât de adânci.

Povestea Mariei Constantin e genul care te face să apreciezi cât de bogată a fost scena artistică interbelică și postbelică a orașului. A studiat la Academia Liberă de Pictură a lui M.H. Maxy, alături de nume precum Alma Redlinger, Eva Cerbu, Lelia Zuav David, Yvonne Hasan sau Tia Peltz, apoi la Academia Liberă „Hristea Guguianu”. În paralel, la insistențele tatălui ei, a urmat Facultatea de Filologie Modernă, unde i-a avut profesori pe M. Isbășescu, Tudor Vianu, George Călinescu și Gheorghe Oprescu — adică exact genul de nume pe care le vezi pe plăcuțe memoriale prin centrul Bucureștiului.

În 1948 a devenit membră a Uniunii Scriitorilor, Artiștilor și Ziariștilor, iar din 1951 a intrat în Uniunea Artiștilor Plastici din România. A fost prezentă constant la expozițiile republicane și municipale, dar și la cele dedicate special acuarelei sau graficii de carte. De-a lungul carierei a avut 17 expoziții personale, în România, Grecia, Israel și RFG, plus două retrospective postume, în 2013 și 2018. A expus în grup, neîntrerupt, din 1946 până în 2005 — o longevitate artistică rar întâlnită.

Pe lângă pictură, a avut și o activitate solidă de ilustrator de carte, semnând ilustrații pentru volumele Veronicăi Porumbacu și ale Mariei Banuș, pentru cărți de-ale lui Victor Eftimiu, dar și pentru numeroase cărți destinate copiilor. Maria Constantin s-a stins din viață în 2013, la București, orașul care a văzut-o și născându-se, și plecând.

Dacă treceți prin zona Călimăneștiului în următoarele săptămâni, merită un ocol până la Casa de Cultură „Florin Zamfirescu” — e genul de expoziție care îți arată, printr-o singură viață de artist, o bucată întreagă din istoria culturală a Bucureștiului secolului XX.

Sursă: Modernism (modernism.ro)