Nadia Comăneci, jazz și dor de Transilvania la Haferland 2026

Dacă te-ai întrebat unde au fugit toți bucureștenii pasionați de escapade altfel în primul weekend din august, răspunsul e simplu: la Săptămâna Haferland, festivalul care transformă satele săsești din Transilvania într-o scenă uriașă de tradiție, muzică și mâncare bună. Nu e nevoie să fii din Brașov sau Sibiu ca să te îndrăgostești de povestea asta — mulți dintre noi, bucureștenii, ne-am făcut bagajul special pentru ediția din acest an.

Între 6 și 9 august, aproape 10.000 de oameni au ajuns în cele 10 localități participante, unde s-au întâmplat peste 60 de evenimente. Tema ediției, „Dor de Transilvania”, s-a simțit din prima seară — un mix de nostalgie, curiozitate și senzația că, pentru câteva zile, faci parte dintr-o comunitate mult mai mare decât grupul de prieteni cu care ai venit.

Ca să înțelegi amploarea: într-o singură zi poți picta pe lemn în curtea unei biserici fortificate, iar câteva ore mai târziu poți asculta jazz într-o cetate medievală. Poți lua parte la un bal săsesc tradițional, poți merge la un picnic în cetate sau poți vizita o expoziție de artă contemporană într-un sat unde altfel n-ai avea niciun motiv să te oprești din drum.

Și, dacă ai noroc de timing, te poți întâlni și cu Nadia Comăneci — pentru că da, marea gimnastă a fost ambasadorul ediției din acest an.

La Criț, sute de oameni s-au adunat în ultima zi de festival ca să o vadă pe Nadia, iar reacția publicului a fost pe măsura numelui ei. Ea însăși a povestit ce simte în mijlocul acestei atmosfere: „Aici simt că suntem la deschiderea Jocurilor Olimpice. A venit așa de multă lume de peste tot!” Dar ce a impresionat-o cel mai tare n-a fost numărul de oameni, ci felul în care se comportă unii cu alții: „Aici toată lumea vorbește cu toată lumea, de parcă se cunosc de 10-15 ani, deși de-abia ne-am întâlnit.”

E, de fapt, exact senzația pe care o ai și tu dacă ajungi pentru prima dată la Haferland — nu simți că te plimbi dintr-un eveniment în altul ca la orice alt festival, ci că te-ai integrat brusc într-o comunitate.

Cu o zi înainte, Nadia Comăneci s-a întâlnit și cu copiii din programul educațional de la Criț, susținut de mai bine de un deceniu de Fundația Michael Schmidt. Iar în ultima zi, publicul a putut vedea în premieră, tot la Haferland, un fragment din documentarul nelansat încă „Nadia. The Perfect Ten”. Pentru ea, prezența sportului la această ediție a avut o semnificație aparte: „Ce poate fi mai frumos decât să ai lângă tine rădăcinile, pentru că despre asta vorbim la Haferland – despre rădăcini, despre tradiții.”

La Bunești, tradițiile n-au stat închise în vitrine. În curtea bisericii fortificate au avut loc ateliere de pictură pe lemn și de realizat îngeri din lână, la care s-au înghesuit deopotrivă copii și adulți. Nimic expus în spatele unui geam — doar oameni care lucrau, explicau și te invitau să încerci și tu. Au fost, evident, și dansuri săsești care au încins curtea bisericii.

Tot la Bunești descoperi Bike Check Inn, o bază bună pentru cei care vor să exploreze pe bicicletă zona Viscri-Criț-Meșendorf. Te cazezi acolo, închiriezi o bicicletă și ai motiv întemeiat să ieși din mașină — Haferland se vede altfel pe două roți, mai încet și mai aproape de peisaj.

Criț a fost, probabil, centrul de gravitație al festivalului și locul cu cele mai multe povești. Aici au avut loc parade ale porturilor tradiționale și ale fanfarelor săsești, plus o nuntă tradițională reconstituită în biserica fortificată, cu ajutorul formațiilor săsești venite din Germania. Sâmbătă seara, atmosfera s-a mutat la balul tradițional săsesc — o experiență care merită trecută pe listă, nu pentru că ar fi o reconstituire rigidă a trecutului, ci pentru că oamenii o trăiesc cu naturalețe. Muzica, costumele, dansul transformă tradiția într-o experiență foarte contemporană.

Iar între toate evenimentele, au fost și momentele pentru care mergi în Transilvania fără să ai nevoie de program de festival: o masă bună și povești lungi. La Casa Kraus din Criț, mâncarea a fost una dintre surprizele plăcute ale zilei. Tot la Criț a avut loc vernisajul expoziției itinerante „Agapi, o jumătate de secol de iubire”, semnată de artista Kira Hagi — artă contemporană într-un peisaj dominat de patrimoniu.

La Cetatea Rupea, Luiza Zan a susținut vineri seară, 7 august, un concert eclectic care a transformat zidurile medievale în decor de jazz — genul de experiență care nu se repetă prin multe locuri. Concertul ei s-a numărat printre evenimentele care au atras cel mai mult public la această ediție.

La Saschiz, cetatea medievală recent recondiționată a găzduit un picnic organizat de Vecinătatea Femeilor din Saschiz — coșuri de picnic, atmosferă relaxată și un peisaj care te scoate din rolul de simplu spectator. În jur au fost dansuri săsești, muzică tradițională, tras cu arcul și ateliere de împletit coronițe din flori. Merită menționate și cafenelele Tei Teehaus și Green Coffee House, popasuri bune pentru vizitatorii cetății.

Iar dacă Rupea a avut cetatea, Cloașterful a avut șura: la Dominic Boutique, Luiza Zan a susținut încă un concert, într-un spațiu rustic și intim, foarte diferit de o sală obișnuită. Jazz în șură, într-un sat săsesc din Transilvania — sună ca un experiment care n-ar trebui să funcționeze, și tocmai de-asta funcționează atât de bine.

Sursă: Zile și Nopți (zilesinopti.ro)