Italia a prins viteză cu trenurile, noi încă visăm la Gara de Nord
Dacă te-ai săturat să aștepți pe peronul din Gara de Nord un tren care întârzie cronic, uite o veste din Italia care te poate face fie să te bucuri pentru ei, fie să oftezi gândindu-te la ce ar putea fi și la noi: orașele italiene conectate la rețeaua de mare viteză au înregistrat o creștere economică de 10% în primii zece ani de la introducerea serviciilor, în condiții comparabile.
Concluzia vine dintr-un studiu prezentat la Bari, realizat de Ennio Cascetta, profesor la celebrul MIT (Massachusetts Institute of Technology), și arată negru pe alb ce poate face infrastructura feroviară bună pentru economia locală, productivitate și locuri de muncă. Studiul a fost prezentat pe 6 octombrie 2026, în cadrul evenimentului „Infrastructuri 2030: Dincolo de PNRR, Italia viitorului”, organizat de sindicatul Filt Cgil.
Pe scurt: acolo unde trec trenurile rapide, regiunile prosperă. Se creează joburi, companiile cresc, iar orașele mici devin dintr-o dată mai atractive pentru investiții pentru că nu mai sunt „la capătul lumii”. Raportul atrage însă atenția că Italia mai are de lucru dacă se compară cu alte state europene la capitolul conectivitate feroviară.
Italienii vor ajunge la 1.500 de kilometri de mare viteză
Grupul Ferrovie dello Stato Italiane (FS) nu stă deloc pe loc. Administratorul de infrastructură RFI anunță că, începând din 2030, vor intra în exploatare 400 de kilometri noi de linii de mare viteză, ceea ce ar duce rețeaua totală de la aproape 1.100 de kilometri la circa 1.500 km. Practic, zone care acum n-au parte de trenuri rapide vor intra în joc.
Vorbim despre un program uriaș, cu 1.300 de șantiere deschise simultan în toată Italia, susținut și prin fonduri PNRR — da, același PNRR despre care auzim și noi des, doar că la ei pare să miște ceva mai rapid pe calea ferată. Printre proiectele mari se numără liniile Brescia–Verona–Padova și Napoli–Bari, un pasaj feroviar nou prin Florența, al treilea tunel din Genova (Terzo Valico dei Giovi) și legăturile dintre Palermo, Messina și Catania.
Investițiile au luat avânt mai ales după 2020, iar în 2025 Grupul FS a cheltuit peste 18 miliarde de euro pe infrastructură. Giuseppe Inchingolo, director general adjunct pentru activități corporative al Grupului FS, a explicat că fiecare euro investit în infrastructura feroviară poate genera, doar în etapa de execuție, între 0,7 și 0,9 euro în valoare adăugată pentru economie.
Și noi tot vorbim despre modernizarea liniilor și despre trenuri mai rapide între marile orașe, dar exemplul italian arată cam ce e de câștigat dacă lucrurile chiar se întâmplă: nu doar că ajungi mai repede dintr-un loc în altul, ci întreg orașul prin care trece linia respiră altfel economic. Poate ne ajută să ținem minte asta data viitoare când ne enervăm pe o întârziere de cinci minute la metrou.
Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)