⏱ 2 min de citit
Moartea ayatollahului Ali Khamenei în prima zi a conflictului din Iran a fost un moment șoc care a dat speranțe că lucrurile s-ar putea schimba radical în Orientul Mijlociu. Administrația Trump și Israelul au văzut în asta o șansă ca regimul de la Teheran să se transforme, poate chiar să vină cineva mai moderat la putere.
Contextul e interesant: cu doar două luni în urmă, ceva similar s-a întâmplat în Venezuela, unde Delcy Rodríguez a preluat puterea după ce Nicolás Maduro a fost capturat de forțele americane. Protestele masive din Iran de la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an arătau o țară pe punctul de a exploda, gata de o schimbare majoră.
Când au început bombardamentele în februarie, pentru câteva ore s-a părut că scenariul ideal al americanilor devine realitate. Oficiali din administrația SUA au recunoscut că au crezut că totul merge exact cum și-au dorit: o schimbare rapidă de regim, fără complicații pe termen lung.
Dar realitatea din teren e mult mai complexă decât speranțele inițiale. Există un risc istoric care planează: să câștigi bătălia militară, dar să pierzi pacea. E un pattern cunoscut în istoria conflictelor din Orientul Mijlociu, unde victoriile rapide s-au transformat adesea în blocaje pe termen lung.
Situația e în continuă evoluție, iar experții vorbesc despre patru etape ale acestui conflict. Deocamdată, suntem abia în a doua, ceea ce înseamnă că mai e mult drum de parcurs până la un final clar. Pentru noi, bucureștenii, poate părea departe, dar dinamica geopolitică din zonă afectează totul: de la prețul carburantului la stabilitatea regională.
