⏱ 2 min de citit
Dacă te-ai întrebat de ce facturile la curent au început să urce din nou, iată o explicație care vine de departe, din Norvegia. Cea mai secetoasă iarnă din ultimii ani i-a lăsat pe norvegieni cu barajele pe jumătate goale, iar asta înseamnă probleme pentru toată Europa, inclusiv pentru noi.
Sverre Eikeland, un hidrolog norvegian, se uită de pe barajul Vatndals spre munții din sudul țării și vede doar stânci. Ar fi trebuit să fie zăpadă până în aprilie, dar iarna asta a fost atât de uscată încât rezervoarele de apă sunt la cel mai scăzut nivel de prin 2010 încoace.
De ce contează asta pentru București? Pentru că Norvegia e practic bateria Europei. Ei produc energie hidro curată pe care o exportă în toată Europa, stabilizând prețurile când vremea e nasoală în altă parte. Dar acum, fără zăpadă și fără apă în rezervoare, exporturile au scăzut dramatic, iar prețurile la electricitate au sărit în sus.
“Suntem un sistem care depinde de vreme. Suntem mult mai vulnerabili dacă vremea merge prost”, spune Eikeland, și nu exagerează. Norvegia produce de obicei atât de multă energie încât alimentează și Marea Britanie, Germania, Olanda. Acum însă, cu rezervoarele la 42% din capacitate (față de 68% cât ar fi normal în aprilie), exporturile au scăzut cu 40%.
Efectul e simplu: când Norvegia nu mai poate exporta energie curată și ieftină, restul Europei trebuie să pornească centrale pe gaze sau cărbune, care costă mai mult și poluează mai tare. Și prețul ăsta ajunge, inevitabil, și în factura ta de la Enel sau CEZ.
Pentru România, care oricum se pregătește să intre în producție cu gazele din Neptun Deep din 2027, situația asta arată cât de fragil e sistemul energetic european. Suntem toți legați: o iarnă fără zăpadă în Norvegia înseamnă facturi mai mari în București. Schimbările climatice nu mai sunt povești de la știri – sunt deja în portofel.
