⏱ 2 min de citit
Hai să vorbim puțin despre un subiect pe care nimeni nu vrea să-l abordeze la o cafea, dar pe care mulți bucureșteni îl caută pe Google la ora 2 noaptea: cum se împarte averea unui părinte după ce acesta moare și ce se întâmplă cu partea care le revine copiilor.
Vestea bună, dacă se poate numi așa, e că legea română are reguli destul de clare pentru astfel de situații. Problema e că fiecare familie e diferită, așa că suma exactă pe care o moștenește un copil depinde de câțiva factori esențiali: dacă există sau nu un soț supraviețuitor, câți frați sau surori mai sunt la masă și, nu în ultimul rând, dacă părintele a lăsat un testament care să schimbe regulile jocului.
Practic, moștenirea legală împarte patrimoniul în funcție de clasele de moștenitori stabilite de Codul Civil. Copiii fac parte din prima clasă de moștenitori, alături de eventualul soț supraviețuitor, ceea ce înseamnă că au prioritate față de alte rude, cum ar fi frații părintelui decedat sau bunicii. Cota exactă care revine fiecărui copil variază însă în funcție de câți frați mai are și de cât ia soțul sau soția rămasă în viață.
Aici intervine și partea cu testamentul, care poate schimba destul de mult calculele. Un părinte poate lăsa prin testament o parte mai mare din avere unuia dintre copii sau chiar unei terțe persoane, însă legea protejează minorii și descendenții printr-un mecanism numit rezervă succesorală — practic o cotă minimă garantată, pe care testamentul nu o poate anula complet, oricât de creativ ar fi fost scris.
Dacă te confrunți cu o astfel de situație, cel mai simplu e să treci pe la un notar din oraș, unde ți se poate face un calcul concret pe baza actelor de familie și a bunurilor existente. Fiecare caz are particularitățile lui, iar un sfat juridic personalizat te scutește de nopți nedormite petrecute citind articole de lege.
Sursă: Digi24 (digi24.ro)
