De ce evită românii trenul: locul 5 din coadă în UE
Dacă ai impresia că tot mai puțini oameni mai iau trenul, nu e doar impresia ta. Eurostat a scos de curând o statistică proaspătă despre transportul feroviar de călători din Uniunea Europeană și România stă, din păcate, cam prost de tot — undeva la coada clasamentului, alături de Bulgaria și Grecia.
Concret, raportat la numărul de locuitori, românii fac cele mai puține călătorii-kilometru cu trenul dintre toate țările UE, exceptând Lituania și Grecia. Vorbim despre o medie de doar 3,3 călătorii pe cap de locuitor pe an, în timp ce ungurii, de exemplu, stau mult mai bine — 35,9. Da, ai citit bine, de zece ori mai mult. Iar dacă ne uităm la kilometrii parcurși efectiv cu trenul per locuitor, diferența e și mai dureroasă: ungurii fac 1.692 km pe cap de locuitor, noi abia 226 (cam cât are Bulgaria).
La nivelul întregii Uniuni, lucrurile arată chiar bine — anul trecut s-au înregistrat 457 de miliarde de pasageri-kilometri, cel mai mare număr de la începutul colectării acestor date, în 2004. Germania conduce detașat cu aproape 3 miliarde de călători, urmată de Franța și Italia. România nu apare nici măcar aproape de top.
Și dacă te întrebi de ce bucureștenii și restul românilor preferă din ce în ce mai rar trenul, răspunsul nu e deloc complicat. În 2025 am avut cu 9,1% mai puțini pasageri feroviari față de anul anterior — undeva la 64,3 milioane de călătorii în total, cu 10,3% mai puțini kilometri parcurși. Operatorul de stat, CFR Călători, a fost cel mai afectat, cu o scădere de peste 9% doar în primele 11 luni ale anului trecut.
O parte din explicație stă în buzunarul fiecăruia: biletele s-au scumpit constant, nu doar prin indexarea anuală cu inflația, ci și printr-un ordin de ministru de anul trecut, prin care s-au majorat abonamentele de navetă, tarifele de rezervare a locurilor și costul transportului bicicletelor. Practic, dacă faci naveta cu trenul din jurul Bucureștiului — fie că vii dinspre Ploiești, Giurgiu sau Urziceni — ai simțit direct aceste scumpiri în buzunar.
Cealaltă parte a poveștii ține de viteză, sau mai bine zis de lipsa ei. Deși s-au băgat bani serioși în modernizări, un tren de călători circulă în România, în medie, cu doar 45 km/h. Compară asta cu o mașină pe autostradă sau chiar cu un microbuz pe drum național și înțelegi imediat de ce lumea alege alternativele.
Să nu uităm nici de anularea masivă de trenuri de anul trecut — 244 de curse scoase dintr-un foc din grafic, aproape un sfert din circulațiile zilnice. Pe unele rute de navetă au mai rămas doar două-trei perechi de trenuri pe zi, ceea ce i-a împins pur și simplu pe oameni spre microbuze sau mașina personală.
Pentru un oraș ca Bucureștiul, unde Gara de Nord ar trebui să fie un nod vital de mobilitate regională, cifrele astea sună ca un semnal de alarmă. Nu e vorba doar de confortul călătorilor, ci și de cât de ușor (sau de greu) le e oamenilor din jurul Capitalei să ajungă la muncă, la facultate sau la spital fără să stea blocați în trafic.
Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)