Cultura

Dantela de pe tivuri, discutată la Șosea de Ziua Recoltei

⏱ 4 min de citit

Dacă ați crescut cu ștergare brodate prin casa bunicii sau v-ați întrebat vreodată de ce iile vechi au mereu marginile acelea migălite cu acul, vineri aveți ocazia să aflați povestea din spatele lor. Muzeul Național al Țăranului Român și Asociația Semne Cusute organizează, pe 2 octombrie 2026, de la ora 18:00, la Sala Media, o nouă ediție din seria Conferințelor de la Șosea, de data asta dedicată unei tehnici cu nume poetic: găteala tivurilor.

Conferința se intitulează „Găteala tivurilor: de la idee la dosarul unui element” și e organizată în paralel cu expoziția cu același nume, deschisă tot la Sala Media în perioada 1-25 octombrie 2026. Discuția va fi susținută de Ioana Corduneanu, fondatoarea Asociației Semne Cusute, și moderată de dr. Horațiu Silviu Ilea, muzeograf în cadrul instituției. Intrarea e liberă, deci nu aveți nicio scuză să nu treceți pe la Șosea.

Pentru cei care nu știu despre ce vorbim: găteala tivurilor e o dantelă lucrată manual, cu acul sau, în variantă mai nouă, cu croșeta, direct pe marginea țesăturilor. Uneori abia se observă, alteori e de-a dreptul spectaculoasă, dar un lucru e sigur — aproape că nu găsești textilă tradițională românească fără ea. Cercetarea prezentată la conferință face parte din proiectul european Tracks4Crafts, cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Horizon, și reprezintă, practic, prima documentare serioasă a acestei practici, rămasă până acum într-un fel de zonă gri — cunoscută, dar nestudiată cum trebuie.

Asociația Semne Cusute a strâns istoricul tehnicii, arhive de modele și tutoriale video, cu gândul clar de a transmite mai departe meșteșugul către generațiile mai tinere. Și pentru că proiectul are o componentă europeană, cercetătorii au putut vedea cum se leagă patrimoniul nostru de alte zone culturale care ne-au influențat de-a lungul timpului — nu suntem o insulă izolată, nici măcar în materie de dantelă.

Una dintre întrebările centrale ale serii e una pe care mulți dintre noi ne-o punem și fără să fim specialiști în broderie: mai are sens o asemenea tehnică azi, dincolo de frumusețea ei? Răspunsul celor de la Semne Cusute pare să fie da, și argumentul e surprinzător de actual. Spun ei că, dacă săpăm până la origini, dantela a apărut probabil dintr-o nevoie banală — protejarea tivurilor ca să nu se destrame hainele. Sună cunoscut? E exact ideea din spatele modei circulare, upcycling-ului și slow fashion-ului de azi. Așa că echipa a conturat și strategii prin care tehnica să ajungă pe hainele contemporane, nu doar în vitrine de muzeu.

Convingerea că practica are viitor, nu doar trecut, a stat la baza propunerii de includere a gătelii tivurilor în Lista națională a elementelor de patrimoniu cultural imaterial. Povestea a căpătat însă și o dimensiune internațională: printr-un parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România, tehnica — numită „oya” în limba turcă — a ajuns subiectul unui dosar multinațional UNESCO, coordonat de Turcia, la care s-a alăturat și Albania. Dosarul a fost depus în martie 2026, iar verdictul pentru includerea în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial UNESCO e așteptat abia în decembrie 2027. Deci dacă vreți să urmăriți subiectul, pregătiți-vă de răbdare.

Asociația Semne Cusute există din 2012 și a strâns în jur de 62.000 de membri activi online, plus grupuri satelit și un canal video dedicat tehnicilor și tutorialelor de broderie. Asociația s-a implicat și în dosarul „Arta cămășii cu altiță”, a inițiat dosarul Oya/Găteala tivurilor pentru Lista națională și a primit Premiul Europa Nostra pentru activitatea educativă din zona patrimoniului imaterial.

Conferințele de la Șosea există din 2009, lansate la inițiativa antropologului Vintilă Mihăilescu, și au ca scop dezbaterea publică a felului în care înțelegem tradițiile azi — ce înseamnă ele, cum diferă de simple obiceiuri și cum se vând, se cumpără sau se imaginează în spațiul public românesc. Evenimentele se adresează publicului larg, de la pasionați la tineri specialiști din zona umanistă, și sunt, de obicei, un prilej bun de a afla lucruri pe care nu le înveți la școală.

Sursă: Zile și Nopți (zilesinopti.ro)

Citește și