Cum clocotea Capitala pe caniculă în urmă cu peste jumătate de secol

Bucureștenii au experimentat de-a lungul anilor veri insuportabile din cauza caniculei, dar au găsit refugiu în ștranduri, păduri și parcuri, atunci când străzile orașului deveneau insuportabil de fierbinți. Povestea celui mai vechi ștrand din Capitală este marcată de un episod dramatic.

Canicula verii a reprezentat, de-a lungul timpului, una dintre cele mai mari provocări sezoniere pentru locuitorii Capitalei. Cu mult înainte ca aerul condiționat să devină un element comun în lupta împotriva temperaturilor ridicate, pădurile din jurul orașului, parcurile, apele Dâmboviței, lacurile, piscinele și ștrandurile erau considerate cele mai utile refugii împotriva căldurii extreme.

„Destinul estival al bucureșteanului e același: să trăiască cu soarele arzător deasupra capului și cu asfaltul parcă de jăratec dedesubt. Pentru a smulge câteva ceasuri măcar acestei existențe toride, citadinul caută un refugiu de răcoare în parcurile din jurul Capitalei, dar mai cu seamă la ștrandurile ivite ca o binefacere în marginile Capitalei.”

În anii ’20, autoritățile avertizau frecvent localnicii că lacurile din București și apa Dâmboviței nu erau deloc potrivite pentru scăldat.

„În ceea ce privește lacurile de la periferia Capitalei, recunosc că nu numai că nu sunt atrăgătoare, fiind murdare și adeseori mocirloase, dar ele, prin abundența papurei și a ierburilor, sunt și periculoase, chiar și pentru aceia care știu să înoate.”

Atunci, Capitala dispunea de doar 4–5 piscine, aproape toate, cu excepția celei din Grivița, fiind situate de-a lungul Dâmboviței, accesibile localnicilor din cartierele apropiate și, uneori, doar bărbaților.

În anii ’30, ștrandurile din Capitală au început să câștige popularitate. Cel mai vechi dintre acestea, Ștrandul Kiseleff (cunoscut ulterior ca Tineretului), a fost inaugurat în vara anului 1929, după o amenajare rapidă. În prima zi, mii de oameni au venit să se bucure de apă, dar evenimentul a fost marcat de tragedie.

„Bazinul cu apă proaspătă a făcut ca bucureștenii, persecutați de căldură, să aștepte cu nerăbdare deschiderea ștrandului. Duminica, încinsă de arșiță, a fost o zi nimerită pentru debut, dar a adus și primele victime.”

În acea zi, un tânăr s-a aruncat în apă de pe trambulină și nu a mai ieșit la suprafață, iar un alt accident mortal a avut loc mai târziu. Presa a subliniat că, deși șefii ștrandului nu au împiedicat aruncările în apă, victimele erau lipsite de experiență.

În anii următori, alte ștranduri și piscine au fost deschise în Capitală, devenind tot mai populare în zilele caniculare. Locuitorii le considerau un aliat esențial în lupta împotriva căldurii.

„Ne amintim că la apariția celui dintâi ștrand, o adevărată campanie a fost dezlănțuită în numele moralei ultragiate, dar, cu timpul, până și cei mai înverșunați vrăjmași ai ștrandului s-au încredințat că apa, soarele și lumina sunt esențiale pentru sănătatea corpului.”

Până la urmă, chiar și cei mai sceptici bucureșteni au recunoscut importanța ștrandurilor. Mii de oameni se îndreptau spre acestea, luptând pentru un metru pătrat de apă, iar prezența diverselor categorii sociale la ștranduri devenea tot mai evidentă.

În trecut, pădurile din jurul Capitalei deveneau locuri de refugiu pentru cei copleșiți de căldură. „Canicula de ieri a fost mai tare decât apa ștrandului, decât sticlele de limonadă și decât toate băuturile răcoritoare.”

Cei care rămâneau în oraș se adăposteau în locuințe, lăsând străzile și trotuarele goale. Presa din 1939 descria o zi de căldură extremă, cu termometrele arătând 60 de grade.

„Încă o zi de dogoare, de arșiță cumplită, a încins Capitala, înfierbântându-i zidurile și asfaltul. Străzile au fost pustii, iar tramvaiele au circulat aproape goale.”

Pe lângă oameni, numeroase animale sufereau de pe urma căldurii. „Caii cad adesea lați pe caldarâmul încins, iar urșii purtați în lanțuri se aflau într-o stare tragică.”

În contrast, păsările păreau mai ferite de caniculă, ascunzându-se în timpul zilei.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul adevarul.ro și poate fi vizualizată direct aici.