Cum au fugit 330 de milioane din PNRR de la spitale

Dacă te-ai întrebat vreodată de ce lucrurile în București durează cu anii, avem pentru tine un caz-manual: două spitale importante au reușit să piardă, împreună, peste 330 de milioane de euro din fonduri europene alocate prin PNRR. Nu e vorba de furt sau de sume dispărute misterios, ci de bătrânul obicei românesc de a te încurca în hârtii până când banii pur și simplu expiră.

Primul caz e extinderea Spitalului Universitar de Urgență București, un proiect care presupunea două aripi noi, A1 și A4, plus o parcare. Suna bine pe hârtie: 168 de milioane de euro, din care 134 de milioane veneau din fonduri europene. Numai că proiectul s-a împotmolit din start. Fostul primar general Nicușor Dan a refuzat inițial certificatul de urbanism necesar, iar mai apoi, printr-o intervenție politică, lucrările au fost atribuite direct, fără avizele obișnuite de urbanism. Asta nu a rezolvat problema, ci doar a amânat-o: o primă licitație din 2023, de 428 de milioane de lei, a picat din cauza unor erori de documentație, iar relicitația din 2024, de 363 de milioane de lei, a căzut și ea, după o contestație. Rezultat: banii europeni au zburat.

Al doilea caz e noul Spital „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, al Ministerului de Interne, un proiect de 2 miliarde de lei, jumătate venind tot din fonduri europene. Aici lucrurile au mers ceva mai departe, dar tot prea încet. Deși proiectul fusese declarat eligibil încă din ianuarie 2023, contractul de execuție cu firma turcă CNN Altyapı a fost semnat abia în ianuarie 2024, iar șantierul a pornit efectiv în ianuarie 2025. Până în iunie 2026, stadiul fizic al lucrărilor era de doar 40%, sub pragul minim cerut ca proiectul să rămână pe finanțare PNRR. Așa că spitalul a fost mutat, din 2025, pe o altă sursă europeană, Programul de Sănătate al UE — practic, s-a schimbat sursa de bani, dar construcția continuă pe alți bani, nu pe cei pierduți din PNRR.

Cele două povești bucureștene nu sunt cazuri izolate, ci fac parte dintr-o listă mult mai lungă de proiecte naționale care au pierdut finanțare din PNRR din motive similare: licitații eșuate, lipsă de ofertanți sau pur și simplu birocrație care mănâncă timp și bani. La nivel de țară, e vorba de peste patru miliarde de euro pierdute din peste 1.600 de proiecte scoase din plan. Bucureștiul, din păcate, e doar unul dintre orașele care simt din plin efectul acestor întârzieri, mai ales când vine vorba de spitale, adică exact domeniul unde nu-ți convine să aștepți.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)