Centura Verde București-Ilfov: 50 de milioane de euro și un plan până în 2050

Dacă te-ai săturat să respiri aer de parcare și să te uiți la betoane în loc de copaci, există o veste bună — cu un calendar lung, ce-i drept, dar există. Centura Verde București-Ilfov a intrat oficial în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului București 2021-2030, document aflat în dezbatere publică, și vine cu un plan etapizat care se întinde până în 2050. Da, 2050. Dar măcar s-a pus pe hârtie.

Ideea nu e nouă — a apărut prima dată în 2017, propusă de Fundația Centura Verde. A trecut prin Parlament, a fost adoptată de Senat cu unanimitate, s-a blocat la Camera Deputaților din cauza comisiei pentru agricultură, a stat acolo aproape jumătate de an și, în final, a fost salvată prin includerea ca amendamente în noul Cod Silvic. Acesta a intrat în vigoare pe 11 ianuarie 2025 și prevede, printre altele, interzicerea exploatării comerciale a pădurilor ilfovene și obligația Ministerului Mediului de a emite o metodologie pentru crearea centurilor verzi din jurul orașelor, în termen de doi ani.

Acum proiectul are și o strategie serioasă în spate. Obiectivul principal e creșterea calității mediului în regiunea București-Ilfov, cu accent pe adaptarea la schimbările climatice și reziliența la fenomene meteo extreme — inundații, caniculă, tot ce știm deja că ne lipsea.

Concret, Centura Verde înseamnă circa 250 de hectare de infrastructură verde nouă, dar și o rețea de trasee pe jos și cu bicicleta. Problema e că Bucureștiul s-a dezvoltat haotic — surpriză — și nu mai e posibil un coridor verde compact și continuu în jurul orașului. Soluția propusă e o succesiune de suprafețe împădurite în zone neurbanizate din București și Ilfov, perdele forestiere, extinderea ariilor naturale protejate și conservarea spațiilor verzi existente — păduri, lacuri, parcuri.

Planul e împărțit în etape clare. Prima, care ar trebui să ruleze între 2026 și 2027, presupune elaborarea Planului Operațional al Centurii Verzi — documentul care va stabili exact delimitarea, prioritățile și investițiile necesare. Bugetul pentru această fază pregătitoare e estimat la 500.000 de euro.

Urmează implementarea propriu-zisă, în trei tranșe. Între 2027 și 2030 — proiecte pilot, primele împăduriri și, dacă va fi cazul, demararea procedurilor de expropriere pentru utilitate publică. Între 2030 și 2035 — extinderea coridoarelor verzi, infrastructura de mobilitate alternativă, finalizarea expropierilor și achiziția de terenuri între 5.000 și 20.000 de hectare, plus primele zone recreaționale. Între 2035 și 2050 — finalizarea rețelei de 600 de kilometri de trasee verzi, restaurare ecologică, protecția zonelor forestiere și consolidarea infrastructurii de agrement.

Ce câștigăm dacă merge treaba? Potrivit indicatorilor din strategie: suprafețe verzi mai mari cu 5.000-20.000 de hectare, 600 de kilometri de trasee pentru mobilitate alternativă, o reducere estimată a temperaturii în zonele afectate de insula de căldură urbană cu 1-4 grade Celsius, reducerea concentrațiilor de poluanți PM10 și PM2.5 cu între 2% și 10% și, nu în ultimul rând, 50.000 de vizitatori pe an atrași în cadrul centurii.

Bugetul total estimat pentru implementare se ridică la 50 de milioane de euro, deși cifrele detaliate urmează să fie stabilite abia după inventarierea suprafețelor, în cadrul Planului Operațional. Sursele de finanțare vizate includ fonduri europene — Programul Regional București-Ilfov, LIFE și Horizon Europe —, bugetele locale, Administrația Fondului pentru Mediu, bugetul de stat, granturi internaționale și parteneriate public-private.

E un proiect ambițios, cu un orizont de timp care te face să calculezi câți ani ai tu în 2050. Dar pașii concreți — legislația adoptată, strategia publicată, calendarul stabilit — arată că de data asta nu e doar o promisiune de campanie. Rămâne să vedem dacă 2027 aduce primii copaci plantați sau primul termen ratat.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)