Ce au găsit arheologii sub șinele din Armand Călinescu

Dacă te-ai întrebat vreodată ce se ascunde sub asfaltul Bucureștiului, uite un răspuns proaspăt: șantierul de modernizare a liniei de tramvai de pe strada Armand Călinescu a scos la iveală bucăți din orașul de acum un secol și ceva. Fundații, resturi de scări, canale vechi de scurgere a apei și chiar piese dintr-un sistem de încălzire al unei case de altădată – toate ieșite la suprafață acolo unde muncitorii încercau doar să schimbe niște șine.

E al doilea șantier important din Capitală în ultimele luni unde lucrările dau peste istorie – după cel de la Unirii, unde în septembrie 2025 au apărut structuri vechi de sute de ani, în timpul lucrărilor la planșeu. Spre deosebire de Unirii, unde vestigiile au fost excavate, aici arheologii au ales o altă variantă: conservarea pe loc, fără să fie scoase complet din pământ.

Lucrările la Lotul 5, care acoperă 1,8 kilometri din zona Mântuleasa, Paleologu, Vasile Lascăr, Lizeanu și până la Intrarea Vagonului, au început în aprilie, dar au fost sistate în august tocmai din cauza acestor descoperiri. Cercetările preventive au stabilit că structurile datează din secolele XIX și XX și pot fi legate de clădiri care apar pe hărțile vechi ale orașului – practic o fotografie îngropată a cartierului dinainte de marile transformări urbanistice din secolul trecut.

Nu toate rămășițele merită însă păstrate, spun specialiștii. Cele mai importante structuri au fost găsite pe segmentul dintre Bulevardul Carol I și strada Săgeții, iar din analiza arheologilor a reieșit că doar elementele aparținând clădirilor notate cu 1, 3, 5 și 6 merită protejate – e vorba de bucăți de beciuri, resturi de scări, ziduri și ce pare a fi un fost sistem de încălzire al unei locuințe.

Conservarea nu înseamnă însă că vei putea admira vreodată aceste vestigii pe stradă. Planul arheologilor e simplu: structurile vor fi acoperite întâi cu un strat de 10 centimetri de nisip, apoi cu geotextil, iar deasupra se va pune pământ, ca să fie izolate de materialele folosite la reabilitarea șinei. Practic, bucata asta de istorie va rămâne îngropată, vizibilă doar în poze sau cu ocazia unor viitoare săpături în zonă.

Pentru alte structuri descoperite – notate 2, 4 și 7 – arheologii au decis că nu se justifică protejarea. Clădirea 2 ar fi din secolul XX, clădirea 4 e o scară de acces documentată pe planuri din perioada 1962-1978, iar clădirea 7 pare un colț de zidărie dintr-o anexă. La fel, niște amenajări pentru colectarea apelor și alte structuri edilitare din secolul trecut au fost considerate prea fragmentare ca să merite conservare specială.

Vestea bună pentru cei care așteaptă finalizarea lucrărilor: pentru zonele unde cercetarea arheologică s-a încheiat deja, muncitorii pot continua treaba. Dar raportul recomandă ca orice săpătură suplimentară în zone neinvestigate să se facă sub supravegherea arheologilor – ceea ce înseamnă că, dacă apar noi surprize, lucrările ar putea fi din nou întrerupte temporar pentru documentare.

Documentația întocmită de colectivul de cercetare urmează să ajungă în fața Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Nr. 1, care va decide oficial soarta propunerilor făcute de specialiști.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)