Bucureşti devine al treilea oraş din România care se alătură iniţiativei „HPV Free City”

Capitala României a devenit, începând de miercuri, al treilea oraş din ţară care se alătură iniţiativei „HPV Free City”, un proiect iniţiat de Federaţia Tinerilor din Cluj. Această iniţiativă are ca scop transformarea prevenţiei infecţiei cu virusul HPV într-o prioritate publică, având în vedere că, în perioada 01.01.2020 – 31.12.2024, acoperirea medie la nivel naţional pentru femeile eligibile este de 12,5%. De asemenea, România se confruntă cu cea mai mare incidenţă a cancerului de col uterin din Uniunea Europeană, precum şi cu cea mai ridicată rată a mortalităţii asociate acestei afecţiuni.

„Capitala s-a alăturat astăzi oficial iniţiativei naţionale „HPV Free City”, prin lansarea coaliţiei „Bucureşti – HPV Free City”, un demers comun al organizaţiilor civice, mediului medical şi instituţiilor publice, dedicat prevenirii infecţiilor cu virusul papiloma uman (HPV) şi a cancerelor asociate acestora. Această lansare continuă seria de evenimente similare organizate anterior la Cluj-Napoca şi Timişoara, parte a unui efort naţional de a creşte conştientizarea asupra riscurilor infecţiei cu HPV şi beneficiile vaccinării împotriva acestuia”, au anunţat iniţiatorii.

Evenimentul de lansare a avut loc la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, reunind reprezentanţi ai autorităţilor, profesionişti din domeniul sănătăţii, tineri, membri ai societăţii civile şi reprezentanţi ai mass-media. Deschiderea a fost marcată de prezentarea oficială a iniţiativei „HPV Free City” de către Paul Marc, preşedintele Federaţiei Tinerilor din Cluj, organizaţia care a iniţiat proiectul la nivel naţional.

„Prin iniţiativa Bucureşti HPV Free City continuăm demersul de a transforma prevenţia într-o prioritate publică. Credem că prin educaţie, dialog şi implicarea tinerilor putem crea comunităţi mai sănătoase şi mai informate. Federaţia Tinerilor din Cluj îşi propune să construiască, alături de parteneri şi autorităţi, un model replicabil de mobilizare comunitară pentru prevenirea infecţiilor cu HPV şi a afecţiunilor asociate”, a declarat Paul Marc.

După mesajul de deschidere, membrii coaliţiei au semnat documentul oficial de susţinere, un gest simbolic care marchează angajamentul comun pentru transformarea Bucureştiului într-un oraş „HPV Free”. A doua parte a evenimentului a fost dedicată unei dezbateri moderate pe tema „Vaccinarea salvează vieţi. Realităţi, mituri şi soluţii”, la care au participat experţi din domeniul medical, reprezentanţi ai autorităţilor şi lideri din mediul educaţional. Discuţiile s-au concentrat pe identificarea celor mai eficiente modalităţi de creştere a gradului de vaccinare împotriva HPV şi de combatere a miturilor care descurajează imunizarea.

Starea vaccinării anti-HPV în România

În România, rata de vaccinare anti-HPV a înregistrat progrese, dar rămâne suboptimală. Conform raportului INSP pentru perioada 01.01.2020 – 31.12.2024, acoperirea medie pentru femeile eligibile (cohortele născute între 2003 şi 2013) este de 12,5%. Datele pe judeţe arată variaţii semnificative: municipiul Bucureşti, împreună cu judeţele Cluj şi Ilfov, au cele mai ridicate rate de vaccinare, Bucureştiul având o acoperire medie de 28,5%, în timp ce multe alte judeţe rămân mult sub media naţională.

În prezent, vaccinarea anti-HPV este gratuită pentru tineri cu vârste între 11 şi 26 ani, iar pentru femeile cu vârsta între 27 şi 45 ani este compensată în proporţie de 50%. Măsura de extindere a gratuităţii pentru segmentul de vârstă 19-26 ani, care va intra în vigoare la 1 octombrie 2025, ar putea proteja aproximativ 1,5 milioane de tineri de infecţia cu HPV.

Impactul infecţiei cu HPV

Infecţia cu HPV este cea mai frecventă infecţie virală cu transmitere sexuală, afectând aproximativ 80% dintre bărbaţi şi femei pe parcursul vieţii. Ratele de infecţie persistentă cresc odată cu vârsta, atât la femei, cât şi la bărbaţi. Datele arată că adulţii tineri cu vârste între 25 şi 44 ani din România au un risc mai mare de a fi afectaţi de cancer comparativ cu media europeană pentru tipurile de cancer ce ar putea fi prevenite.

Cancerul de col uterin este cel mai frecvent tip de cancer ginecologic diagnosticat în România, fiind al treilea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor. Aproape 3.400 de femei din România primesc anual diagnosticul de cancer de col uterin, iar 1.805 femei îşi pierd viaţa din cauza acestei maladii. La nivelul Uniunii Europene, România înregistrează cea mai mare incidenţă şi cea mai mare rată a mortalităţii, incidenţa fiind de 2,5 ori mai mare decât media UE, iar rata mortalităţii de peste 4 ori mai mare.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.