Controverse în justiția românească: achitarea unui interlop din Ilfov

Un interlop din Ilfov, condamnat inițial pentru implicarea sa într-un jaf comis asupra unui om de afaceri în cartierul Militari din București, a fost achitat de o instanță în care se regăsea Lia Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Această achitare a avut loc în contextul în care judecătoarea era asociată, timp de șapte ani, cu unchiul interlopului pe un teren din Chiajna.

Interlopul, identificat ca fiind Sorin Raiciu, face parte din clanul „Litrașu”, cunoscut pentru activitățile sale ilegale în Ilfov. Acesta este nepotul primarului controversat al comunei Chiajna, Mircea Minea, care se află la conducerea localității de 30 de ani.

În 2008, Sorin Raiciu a fost acuzat de tâlhărie, fiind acuzat că a atacat un om de afaceri și a fugit cu o servietă ce conținea suma de 65.000 de lei. Instanța de fond l-a condamnat la o pedeapsă de șapte ani de închisoare pentru faptele sale. De asemenea, se menționează că, la momentul comiterii infracțiunii, Raiciu avea deja o condamnare într-un alt dosar și este în prezent judecat pentru tentativă de omor.

Un frate al primarului Minea a fost coproprietar cu Lia Savonea pe un teren din Chiajna între 2006 și 2018. În această perioadă, un complet prezidat de Savonea a decis achitarea lui Sorin Raiciu, eliberându-l astfel de pedeapsa de șapte ani de închisoare. De asemenea, un alt frate al primarului apare în stenogramele dosarului de tâlhărie, fiind implicat în influențarea martorilor în timpul audierilor.

Deși terenul pe care judecătoarea l-a împărțit cu fratele primarului a fost vândut în 2018, Lia Savonea nu a inclus această tranzacție în declarația sa de avere, un detaliu care a fost adus în atenție acum trei ani.

În plus, se mai menționează că, cu o lună înainte de achitarea lui Sorin Raiciu, componența completului din recurs a fost schimbată, imediat după administrarea probelor, dosarul fiind preluat de Lia Savonea și judecătorul Daniel Grădinaru, un apropiat al acesteia. Această hotărâre de achitare a fost motivată în două moduri diferite, o situație considerată fără precedent de către magistrații consultați.

Schimbarea componenței completelor a devenit o practică frecventă în instanțele din România în ultimii ani, deși normele legale permit acest lucru doar în cazuri excepționale, bine justificate. Această situație a fost intens criticată de magistrați, în special după difuzarea documentarului „Justiție capturată”.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.