14 clădiri din București intră la consolidare și renovare
Știrile bune se țin lanț: Consiliul General a aprobat astăzi consolidarea și reabilitarea a 14 clădiri din București, unele abandonate de decenii, altele cu risc seismic. Proiectele au fost propuse de primarul general Ciprian Ciucu și acoperă atât imobile rezidențiale, cât și spații culturale care o să redevină funcționale.
Partea cea mai interesantă? Opt dintre aceste clădiri o să fie finanțate prin Programul Regional București-Ilfov 2021-2027, unde banii europeni acoperă până la 93% din costuri. Restul intră în programul național de consolidare seismică, cu finanțare de 85-90%.
Să vedem ce urmează să se miște în oraș.
Clădiri publice care revin la viață
Muzeul Gheorghe Tăttărescu de pe strada Domnița Anastasia 7 a stat închis peste 30 de ani. Acum o să fie restaurat complet, cu modernizare și redeschidere pentru public. Tot pe linia muzeelor, Corpul C1 al Muzeului Ligia și Pompiliu Macovei din strada 11 Iunie 36-38 intră în consolidare și reintegrare în circuitul cultural.
Imobilul de pe Calea Șerban Vodă 107, acum în paragină, o să devină sediul Arhivei Interactive a Municipiului București. Centrul Cultural Lumina de pe Regina Elisabeta 32, fost cinema degradat, se transformă în Hub Cultural Multifuncțional Verde, cu sală de 120 de locuri și spații expoziționale.
Clădirea de patrimoniu de pe strada Covaci 13 o să găzduiască un centru dedicat meșteșugurilor tradiționale și practicilor artistice, cu ateliere. Imobilul din strada Gladiolelor 11 devine noul sediu al Bibliotecii Muzeului Municipiului București, cu depozitare modernă și săli de lectură.
Pe strada Sfinților 13, o clădire abandonată se reconvertește în spațiu public de învățare și producție creativă, cu expoziții, workshopuri și evenimente. Iar imobilul de pe strada Mătăsari 44 va fi primul centru cultural permanent dedicat comunității rome din București.
Blocuri cu risc seismic care intră la consolidare
La Intrarea Văcărești 2 stă o clădire cu două etaje și 24 de apartamente. Aici se testează o soluție inovativă, non-invazivă, de consolidare seismică și eficientizare energetică, fără relocarea locatarilor pe durata lucrărilor. Totul se face din exterior.
Imobilul de pe Calea Victoriei 97, din Zona Construită Protejată, are 8 etaje și 19 apartamente, construit între 1956-1961. Blocul de pe Magheru 27 are subsol, parter, mezanin și 7 etaje, cu 49 de apartamente și 240 de locuitori.
Pe strada Ion Câmpineanu 9 se deblocează o lucrare abandonată din 2012. Clădirea are subsol, parter și 6 etaje plus mansardă, construită în 1915 și 1936, cu locuințe și spații comerciale la parter.
Iar pe Șoseaua Panduri 36, în zona protejată Parcelarea Cotroceni, se consolidează o clădire din 1926 cu subsol, parter, 3 etaje și mansardă, care are 11 apartamente și două spații cu altă destinație.
E o veste bună pentru București. Clădiri cu poveste revin în circuitul cultural, blocuri cu risc seismic devin mai sigure, iar banii vin în mare parte din fonduri europene. Rămâne de văzut cât de repede încep lucrările.