Weekend cu oină pe stadionul Cotroceni, adormit de 20 de ani

Dacă treceai zilele astea prin zona Cotroceni și auzeai fanfară și imnuri, nu, nu visai și nici nu s-a întors fotbalul mare pe vechea arenă a Progresului și a FC Național. Pe 26 și 27 septembrie, stadionul din Parcul cu Platani s-a trezit din amorțeală pentru câteva zile, găzduind meciuri de oină, sportul nostru național despre care mulți bucureșteni habar n-au mare lucru, deși e mai vechi decât fotbalul în România.

Stadionul ăsta, inaugurat în 1955, a fost cândva una dintre cele mai cochete arene din Capitală. Ultimul meci oficial de fotbal s-a jucat aici prin 2008, iar de atunci porțile au stat mai mult închise. E administrat de BNR, care, spre lauda ei, ține gazonul și structura în stare relativ bună, deși rugina și-a făcut deja de cap prin colțuri.

La eveniment a fost prezent chiar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care l-a întâmpinat pe principele Radu al României, venit special pentru Cupa Reginei și Cupa Regelui la oină. Nu-i o coincidență: Regele Carol I a decretat oina sport național încă din secolul XIX, iar Federația Română de Oină funcționează și acum sub patronajul Casei Regale.

Principele Radu i-a mulțumit lui Isărescu pentru găzduire: „E mai mult decât frumos că ați decis să îi găzduiți aici. E o nouă viață pentru oină și pentru federație.” Isărescu, la rândul lui, a explicat de ce stadionul stă cam mult închis: lipsa locurilor de parcare și problemele de acces fac dificilă organizarea unor evenimente mari. „Am găsit că acest stadion e cel mai bun pentru sportul de oină”, a spus guvernatorul, care s-a lăudat și cu trecutul lui sportiv: a jucat fundaș central, doar că pe vremea aia se spunea țurcă, nu oină.

Printre spectatori s-a aflat și ambasadorul Japoniei la București, Takashi Katae, mare fan al oinei, sport pe care japonezii îl asociază ușor cu baseball-ul lor drag. A venit și legendarul Tudorel Stoica, fostul căpitan al Stelei, care locuiește prin apropiere și vine aproape zilnic să alerge pe stadion sau pe terenul din spate. „Mă bucur că se mai dispută competiții pe acest stadion”, a spus el.

Celebra trupă „Los Platanos”, care obișnuia să anime meciurile de altădată, a plecat de mult, dar muzica a revenit prin fanfara Jandarmeriei, care a intonat imnul național și imnul regal. Au fost trupe călare, uniforme istorice, o expoziție de arme și ansambluri de dans popular, toate pentru câteva sute de spectatori așezați pe scaunele noi montate în tribuna oficială, sub două drapele tricolore uriașe.

Restul stadionului, din păcate, poartă clar semnele trecerii timpului. Tabela veche de marcaj de la peluză nu mai funcționează, așa că a fost adusă una nouă direct pe gazon. Una dintre peluze e acoperită cu o prelată uriașă sub care stau, uitate, sute de scaune vechi din perioada FC Național. Cealaltă peluză are și ea rugină, tribuna dinspre Ministerul Apărării arată ceva mai bine, dar lojele stau goale și încuiate. Scările pe care odată urcau 14.000 de spectatori sunt acum pustii, iar o pancardă veche cu reguli de comportament amintește de vremurile cu meciuri împotriva lui PSG sau Heerenveen și de Campionatul European U21 din 1998, când Cotroceni a găzduit cinci partide.

Terenul de antrenament arată excelent, la fel hotelul și restaurantul din baza sportivă, care încă funcționează, deși nu mai sunt folosite de sportivi de performanță. Interesul jurnaliștilor pentru o bază sportivă a statului, deci teoretic loc public, pare să nu fie foarte agreat: legitimare rapidă din partea jandarmeriei înainte de un interviu cu Mihai Ciprian Mătălică, căpitanul echipei Biruința Gherăești, câștigătoarea Cupei României la oină în acest an.

Mătălică ne-a povestit puțin din culisele acestui sport mai puțin cunoscut: „Echipa a fost înființată cred că în 1970, urmăream echipa de mic copil. În 2010 am câștigat campionatul, care acum are doar 6 echipe, pe vremuri erau mult mai multe.” A explicat și regulile, pentru cei care aud pentru prima dată de oină: se joacă cu baston și minge, ca la baseball, doar că mingea se aruncă spre coechipieri, nu spre adversari. Echipa are 11 jucători, iar meciul are două reprize, una la baston și una la prindere.

La eveniment au apărut și câțiva fani ai fostului FC Național, tristi că stadionul nu mai găzduiește fotbal și că BNR nu pare să aibă planuri în direcția asta. Valentin, unul dintre ei, susține acum Progresul Spartac: „Chiar vrem să intrăm cu un mesaj pe stadion. Ne doare situația în care se află stadionul. În 2016 arăta mult mai bine, dar măcar e întreținut și noi chiar mai venim pe aici din când în când să ne aducem aminte de vremurile bune.”

În România există în prezent 46 de cluburi de oină, majoritatea cu juniori, dar bugetele sunt mici. Echipa lui Mătălică funcționează cu aproximativ 35.000 de lei pe an, iar pentru câștigarea Cupei României au primit o primă de 1.000 de lei. „Noi nu suntem plătiți, practicăm acest sport de plăcere, ne luăm liber de la muncă să venim la meciuri, stăm departe de familie în weekend-uri”, a explicat el. Practică oina de aproape 20 de ani și e și campion național la baseball, sport la care, spune el, nivelul e mult mai slab în România, cu doar 4 echipe înscrise anul acesta în competiție.

Mesajul lui pentru tineri e simplu: „Cei tineri trebuie să vină să practice acest sport pentru că se pot dezvolta altfel. Să capete forță, să dezvolte gândire tactică sau condiție fizică. Este un sport foarte frumos și mi-aș dori să fie practicat de cât mai mulți copii.”

Cât despre rezultate, finala Cupei Reginei a fost câștigată de ACS Galicea Mare, care a trecut de CS Hilda Sălaj cu 10-7. Cupa Regelui a rămas la buzoienii de la CSM Râmnicu Sărat, care au învins-o pe Biruința Gherăești cu 19-13. Competiția s-a încheiat duminică, 27 septembrie, cu Cupa Unirii dintre naționalele României și Republicii Moldova.

Sursă: Fanatik.ro