Weekend cu mănuși: bucureștenii smulg ambrozia din Parcul IOR

Dacă tot ai plănuit ceva relaxant pentru weekend, iată o variantă mai puțin obișnuită: sâmbătă, 18 iulie 2026, de la ora 9:00, te poți alătura unei acțiuni de ecologizare în porțiunea retrocedată a Parcului Alexandru Ioan Cuza, cunoscut de toată lumea drept Parcul IOR. Întâlnirea e la gura de metrou Titan, iar evenimentul, botezat simplu „Ecologizare Parc IOR”, e organizat de Asociația pentru Cetățenie Culturală ARCA, Asociația Stop Ambroziei și Grupul Civic Unirii.

Misiunea zilei: ambrozia, planta aia care pare nevinovată până dai de alergii de sezon. Zona vizată e porțiunea retrocedată și lăsată de izbeliște a parcului, cam 12 hectare de teren pe care buruienile au crescut în voie. Organizatorii cer un singur lucru clar: să vii la ora fixă, pentru instructaj, nu pe la prânz, la o cafea cu ei.

Ce să porți? Ceva ca la coasă, nu ca la plajă. Bluză sau tricou cu mânecă lungă, pantaloni lungi, șapcă sau pălărie, batic dacă preferi stilul rustic-chic, mănuși de grădinărit rezistente și, obligatoriu, o sticlă de apă — soarele de iulie nu ține cont de cauze nobile. O parte din materiale vin de la organizatori, dar mănușile proprii nu strică nimănui, mai ales dacă vrei să le și potrivești pe mărime.

Aici intervine partea mai puțin distractivă a poveștii. Legea combaterii ambroziei spune clar că proprietarii sau deținătorii de terenuri trebuie să distrugă planta — prin cosire, smulgere sau erbicidare — cel târziu până pe 30 iunie, adică înainte să apară primele inflorescențe. Normele merg mai departe: primul control se face între 1 și 15 iulie, iar dacă terenul tot nu-i curat, urmează avertisment. La al doilea control, dacă nici atunci nu s-a mișcat nimic, vin amenzile: 750-5.000 de lei pentru persoane fizice, 5.000-20.000 de lei pentru cele juridice.

Suntem pe 16 iulie. Termenul legal a trecut de șaisprezece zile bune, iar perioada primului control s-a încheiat de o zi. Cei care vin sâmbătă cu mănuși nu sunt nici proprietarii terenului, nici comisari de mediu, nici polițiști locali cu delegație de la primar. Sunt, pur și simplu, vecini care s-au săturat să respire polen din cauza unui teren pe care nimeni nu vrea să-l cureţe.

Povestea terenului de 12 hectare are, la rândul ei, un CV juridic mai lung decât orice roman rusesc: retrocedat în 2005 prin dispoziții ale Primăriei Municipiului București, în baza Legii 10/2001, a trecut prin procese, recursuri, expertize și o decizie de instanță care spune că terenul nu era, tehnic, zonă de agrement amenajată. Deci, oficial, nu-i parc — deși arată, se simte și miroase exact ca unul, doar că neîngrijit.

Vegetația, din păcate, n-a citit dosarul. În ultimii ani, zona a fost lovită de defrișări repetate și de zeci de incendii, sancționate de autoritățile de mediu. Primăria Sectorului 3 a anunțat public că DNA investighează modul în care a fost retrocedată suprafața, în urma plângerilor depuse de cetățeni și organizații civice. Procesul prin care se cere anularea actelor de retrocedare a primit, la ultimul termen, doar o soluție de procedură — dosarul merge la alt complet, deci povestea continuă.

Până se lămuresc actele, terenul stă gol în soare și produce ambrozie din belșug. Iar polenul, spre deosebire de teren, nu se retrocedează, nu ține cont de procese și nu recunoaște niciun gard.

Sursă: B365 (b365.ro)