Transformarea monumentului „Răscoala 1907” în „Statuia …

În anul 1972, în Bucureștiul comunist, în Parcul de lângă magazinul Bucur Obor, a fost amplasată o statuie mare și expresivă dedicată Răscoalei din 1907, într-o perioadă când produsele alimentare nu erau distribuite pe cartelă. Această statuie a devenit un simbol al luptei de clasă, fiind exploatată intens de propaganda comunistă.

Răscoala de la 1907, un eveniment major în istoria României, a fost descrisă de Liviu Rebreanu ca „singurul război civil din istoria noastră”. Monumentul a fost realizat în stilul realismului socialist, reprezentând un țăran care ridică pumnul spre cer, simbolizând neputința în fața morții, în timp ce la picioarele sale se află un alt țăran prăbușit, cu brațele legate, tras de mâini cu gheare către pământ.

„Stați ușor, nu dați năvală/ Că nu este carne-n hală/ Îl vedeți pe cel de jos? A murit rozând un os”

În anii ’80, statuia a devenit subiect de bancuri și rime subversive, în contextul înfometării populației cauzate de politica lui Nicolae Ceaușescu de a plăti datoria externă a țării. Oamenii își amintesc cu nostalgie de statuie, chiar și de „incidentul” în care cineva a modificat inscripția „1907” în „1987”, provocând râsul trecătorilor.

După 1989, monumentul a fost mutat în Parcul Florilor din Pantelimon, unde a fost restaurat cu atenție. Specialiștii au lucrat peste 2000 de ore pentru a repara statuia, folosind peste 10.000 de șuruburi și 2 km de fir de plumb. Statuia cântărește aproape 36 de tone și are o înălțime de 15 metri, fiind realizată din linguri, țevi și robinete topite.

„Statuia Foamei”, opera sculptorului Naum Corcescu, a fost concepută în 1957 și montată în 1972. Aceasta a traversat schimbările politice și a fost reamplasată în 2007, continuând să fie un simbol al istoriei și memoriei colective. Monumentul „Foamea” din Alba Iulia, distrus de localnici în 1989, rivaliza cu statuia de la Obor, ambele reprezentând suferința și nevoile populației în perioada comunistă.