Tramvaiul din Unirii: o poveste de pe vremea Pieței Națiunii

Dacă te-ai obișnuit să treci prin Piața Unirii fără șine de tramvai sub roți, să știi că nu a fost mereu așa. Tramvaiul a dispărut din inima orașului prin 1986-1987, când s-au scos șinele pentru lucrările la Magistrala 2 de metrou. Ceaușescu tocmai începuse, de la jumătatea anilor ’80, marea reconfigurare a zonei – proiectul acela megaloman al noului Centru Civic, cu Casa Poporului și fostul Bulevard Victoria Socialismului.

Dar hai să dăm mai mult timpul înapoi, la o fotografie de acum aproape un secol, din 1929. În ea, tramvaiele trec liniștite prin ceea ce pe atunci se numea Piața Națiunii. Numele de Piața Unirii, pe care-l știm azi, a apărut abia în 1959, când s-au împlinit 100 de ani de la Unirea Principatelor. În jurul pieței, un București complet altfel: hale vechi, clădiri de epocă și vechiul pod peste Dâmbovița.

Povestea tramvaiului bucureștean e chiar mai veche. Totul a pornit în 1871, odată cu înființarea Societății Române de Tramvaiuri, când pe străzi circulau tramvaie trase de cai. Două decenii mai târziu, în 1894, Bucureștiul avea deja prima linie electrică de tramvai, între Obor și Cotroceni, pe vreo 6,5 kilometri. Așa că în 1929, tramvaiul nu era un nou-venit prin centru – era deja parte din peisaj, cu șinele traversând piața și vagoanele strecurându-se printr-un oraș care începea să arate ca un sistem modern de transport.

Tot 1929 a fost anul în care tramvaiele cu cai au dispărut definitiv din București – așa scrie și istoria oficială a STB. Practic, fotografia aceea surprinde orașul exact în momentul de tranziție: tramvaiul electric devenise obișnuință, iar vechile trăsuri cu tracțiune animală ieșeau din scenă pentru totdeauna.

Imaginează-ți puțin că te urci într-un astfel de tramvai, prin Piața Națiunii de atunci. Nu ai aplicație pe telefon ca să vezi când vine următorul, nu ai panouri electronice, nu ai hărți digitale. Ai doar șinele care taie orașul și un vagon care înaintează printre clădiri și străzi. Cobori în zona pieței – nu există pasaj subteran, nu există metrou, dar tramvaiul e acolo. Pentru bucureșteanul din 1929, tramvaiul era exact ce e azi metroul, autobuzul sau mașina personală pentru noi: modul obișnuit de a ajunge dintr-o parte a orașului în alta.

Piața Unirii de azi aproape că nu mai seamănă cu Piața Națiunii din poza aceea veche de aproape un secol. Și tocmai asta face imaginea specială – nu-ți arată doar cum arăta orașul atunci, ci și cât de mult s-a schimbat pe drum.

Vestea bună e că tramvaiul s-ar putea întoarce în zonă. Se discută despre o nouă linie care ar porni din Piața Sf. Vineri, ar coborî pe Bulevardul Corneliu Coposu și ar intra apoi în Piața Unirii. De acolo, traseul ar continua pe lângă Hanul lui Manuc, pe lângă parc, până la baza Dealului Mitropoliei, unde s-ar conecta cu linia care vine dinspre Rahova. Practic, ruta nouă ar lega direct Rahova, Pantelimon și Colentina, printr-un traseu prin chiar centrul orașului.

Din peisajul surprins în fotografia din 1929 au mai rămas puține lucruri recunoscute azi. Dar e un București care, chiar dacă nu mai există fizic, trăiește încă într-o poză.

Sursă: B365 (b365.ro)