Teatru și vin roze: lansare de carte la UNITER

Dacă sâmbătă după-amiaza nu aveți deja planuri și vă place teatrul scris, nu doar cel jucat, UNITER vă invită la o întâlnire de genul ăla relaxat, cu lectură, discuții și un pahar la final. Pe 21 noiembrie, de la ora 14:00, în sediul UNITER de pe Str. George Enescu nr. 2–4, etajul 1, are loc lansarea volumului „Noir cu puțin vin roze”, semnat de Olga Delia Mateescu.
Evenimentul e organizat de UNITER în parteneriat cu Editura Tritonic și promite mai mult decât o simplă prezentare de carte. Alături de autoare vor fi filoloaga Carmen Dominte, actorul Ion Kivu, regizorul și omul de radio Felix Crainicu, iar moderarea îi revine scriitorului Bogdan Hrib, editor și fondator al Editurii Tritonic.
Pe lângă discuții despre carte și despre scris în general, publicul va avea parte și de o primă lectură din volum, urmată — cum altfel — de un pahar de vin, exact ca în titlul cărții.
Olga Delia Mateescu nu e la prima ei întâlnire cu scena sau cu hârtia. În portofoliul ei intră texte precum „Capricii” (desemnată cea mai bună piesă românească a anului 1996 și publicată de Editura Unitext a UNITER), „Urme”, „Statuia Libertății”, „Medeea în război cu timpul”, „Ferma de struți” (distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie în 2003), „Câinele doctorului”, „Vorbirea. Joc al identității”, „Teatru”, „Țara de fum – Cinci piese de teatru” și „Epidemie de singurătate”.
Despre felul în care scrie autoarea, Vasile Poenaru nota în prefața la „Epidemie de singurătate” că stilul ei e „clar, direct, fără artificii inutile”, adăugând că „se simte în fiecare replică faptul că autoarea cunoaște scena, cunoaște ritmul, știe când să tacă și când să lovească cu o replică scurtă, dar memorabilă”. Potrivit lui, Mateescu „nu scrie pentru «literatură» în sensul prețios al cuvântului, ci pentru viață. Pentru scena reală, unde fiecare dintre noi joacă, conștient sau nu, propriul său rol”.
Chiar autoarea explică, într-un fel, de ce scrie: „Relațiile dintre oamenii normali sunt speciale, surprinzătoare, benefice sau malefice, înălțătoare sau josnice, dar, în ultimă instanță, normale. Atât de normale încât nasc iubiri, războaie, catastrofe sau palate. Relațiile cu natura, deși facem parte din ea, au parte însă de complexul superiorității, exagerând un termen sau altul. Așa că scriu să înțeleg toate astea! Toate? Nu! Măcar unele!”
Dacă vă place ideea unei după-amiezi petrecute printre oameni care vorbesc sincer despre cuvinte, teatru și viața din spatele replicilor, sâmbătă la UNITER pare locul potrivit.
Sursă: Zile și Nopți (zilesinopti.ro)