Bucuresti

CFR Marfă vinde clădiri, dar terenurile sunt o mare bătaie de cap

⏱ 3 min de citit

Dacă ați mers vreodată cu trenul prin gările bucureștene și ați trecut pe lângă depouri sau hale vechi, acuma zău ca nu bănuiați ce încâlceală juridică se ascunde în spatele lor. Ministerul Transporturilor a scos la consultare publică un proiect de act normativ care încearcă să descurcă o situație veche de aproape trei decenii: companiile rezultate din divizarea CFR în 1998, printre care și celebra CFR Marfă, dețin clădiri, dar nu și terenurile pe care stau acestea.

Povestea sună aproape suprarealist pentru cineva din afara lumii feroviare: ai o clădire, dar nu ai niciun drept legal asupra pământului de sub ea. Terenurile sunt, de fapt, în concesiunea CFR SA și nici măcar nu sunt înscrise în cartea funciară pe numele companiilor care au moștenit construcțiile — fie că vorbim de CFR Călători, CFR Marfă, Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret.

Treaba devine și mai picantă acum, când CFR Marfă, proaspăt intrată în faliment, vrea să-și vândă clădirile prin lichidatori. Numai că o clădire fără drept asupra terenului valorează mult mai puțin pe piață, pentru simplul motiv că potențialul cumpărător nu are nicio garanție că nu va veni cineva să-l dea afară de pe teren peste câțiva ani.

Soluția propusă de minister se numește drept de superficie — un termen juridic care sună complicat, dar în esență înseamnă că proprietarul clădirii primește și dreptul de a folosi terenul de sub ea, pe toată durata existenței construcției. Practic, acest drept poate dura 99 de ani, cu posibilitate de prelungire încă 49. Dacă proiectul trece, viitorii cumpărători ai clădirilor CFR Marfă vor avea, în sfârșit, un fundament legal solid sub picioare — la propriu.

Ministerul motivează că situația actuală a fost, cel mai probabil, o scăpare legislativă din 1998, de pe vremea vechiului OUG 12, și că intenția inițială a legiuitorului fusese să recunoască implicit acest drept de folosință companiilor feroviare nou înființate. Un oficial din minister, care a preferat să rămână anonim, a lăudat inițiativa și a explicat că fără acest drept real înscris în cartea funciară, clădirile pur și simplu nu pot fi vândute conform legilor actuale privind cadastrul, gândite tocmai ca să prevină fraudele imobiliare.

De altfel, procesul de vânzare a activelor CFR Marfă nu e nou — conducerea companiei a decis încă din 2023 să scape de bunurile și terenurile care nu-i mai sunt de folos, în contextul unui ajutor de stat de recuperat, estimat la sute de milioane de euro. Compania are peste o mie de active imobiliare în portofoliu, iar la separarea de Carpatica Feroviar, aceasta din urmă a preluat doar câteva zeci de active legate de reparația locomotivelor.

Rămâne de văzut cum va arăta forma finală a proiectului și cât de repede se va rezolva practic situația pentru fiecare clădire în parte, dar e clar că pentru oricine urmărește ce se întâmplă cu patrimoniul feroviar din jurul Capitalei — depouri, hale, gări vechi — povestea asta cu superficia merită ținută sub observație.

Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)

Citește și

DeBucuresti este partener LIXRA Media Intelligence Network