Șoferii din București pierd anual peste 12 zile în trafic

Un studiu recent, intitulat Indexul de Trafic 2025, a scos la iveală faptul că Bucureștiul, alături de Timișoara, Cluj-Napoca și Iași, se află în topul orașelor cu cel mai aglomerat trafic din România. În contrast, orașe precum Reșița, Giurgiu și Călărași se bucură de o mobilitate mult mai fluidă.

În București, șoferii pierd anual echivalentul a peste 12 zile de muncă din cauza congestiei rutiere. Studiul subliniază că orele de vârf nu mai sunt limitate doar dimineața și seara, ci și în timpul zilei, între orele 11:00 și 14:00, ca urmare a programelor de lucru flexibile și a activităților cotidiene dispersate.

Orașele mici, exemple de mobilitate eficientă

Orașele de dimensiuni mai reduse, precum Reșița, Giurgiu și Călărași, se află în fruntea clasamentului mobilității, unde locuitorii pierd anual doar 3 – 3,5 zile lucrătoare din cauza aglomerației. Alte orașe mici, cum ar fi Oradea, Alba Iulia și Bistrița, au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește mobilitatea comparativ cu anul anterior.

Excepții pozitive în orașele mari

Brăila și Galați, ambele având populații de peste 150.000 de locuitori, au reușit să mențină un trafic relativ fluid, cu pierderi de doar 3,6 – 4,3 zile pe an. Acest lucru se datorează unei mobilități medii bune și unei diferențe moderate de viteză între zilele lucrătoare și weekend.

Modificări în tiparele de trafic

Florian Filat, directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare, a subliniat că ora de prânz a devenit un nou vârf de trafic. Aceasta se datorează drumurilor scurte, care includ deplasări către școli, piețe, spitale și birouri locale, precum și livrărilor de mâncare. Filat a menționat că

“Măsurile de mobilitate trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00 – 14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour.”

Metodologia studiului

Indexul a fost realizat prin compararea vitezei de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul de trafic din dimineața de duminică, între orele 7:00–8:00, pentru a evidenția nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate între martie și iunie 2025, în intervalul orar 7:00–20:00, în 41 de municipii reședință de județ, analizate pe baza a 51 de indicatori grupați în trei dimensiuni: Calitate, Prosperitate și Vibrație.

Studiul concluzionează că orașele mari continuă să se confrunte cu provocări legate de trafic, în timp ce dimensiunea mai mică a orașelor contribuie semnificativ la o mobilitate mai eficientă. Adaptarea infrastructurii și managementului traficului devine esențială pentru a răspunde noilor provocări urbane.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul bucurestifm.ro și poate fi vizualizată direct aici.