Sobe cu lemne în Capitală: PMB vrea să le elimine până în 2030

Știu, pare ciudat să vorbim în 2026 despre sobe cu lemne și cărbune în mijlocul Bucureștiului, dar realitatea e că mai există. Conform datelor Institutului Național de Statistică, în Capitală sunt 18.593 de imobile încălzite încă în stil tradițional, cu lemne sau cărbune. Dintre acestea, 15.200 au fost localizate exact, iar Primăria Capitalei a făcut și harta zonelor unde se concentrează cele mai multe.

Cele mai multe astfel de locuințe, peste 3.200, sunt în zona Ferentari – Rahova – Giurgiului, ceea ce înseamnă vreo 21% din total. Urmează Giulești Sârbi – Chitila Triaj cu 877 de imobile, apoi Cățelu – Industriilor – Policolor cu 833. Mai sunt concentrări și în Colentina – Andronache – Fundeni, Obor – Moșilor – Ferdinand, Berceni Sud – Vitan Bârzești și Străulești Nord. În total, aceste șapte zone adună 6.070 de locuințe încălzite poluant.

Vestea e că municipalitatea nu vrea să lase lucrurile așa până la infinit. Pe fondul intrării în vigoare, în august, a legii 168/2026 privind decarbonizarea sectorului de încălzire, Primăria Capitalei a scos la înaintare proiectul „AER 2030 ACASĂ”. Ideea e simplă: ajuți oamenii care încă ard lemne sau cărbune să treacă la sisteme mai curate, cu emisii reduse sau chiar zero.

La nivel național, România s-a angajat prin lege să înlocuiască până în 2030 cel puțin 50.000 de sisteme de încălzire pe bază de lemn și cărbune. Bucureștiul vrea să contribuie cu cele aproximativ 15.000 de gospodării identificate și localizate pe teritoriul orașului, așa cum se arată în comunicatul transmis de PMB.

Programul va fi unul voluntar, iar soluțiile vor fi adaptate de la caz la caz, în funcție de ce permite fiecare imobil — nu toate blocurile sau casele se pretează la aceeași rezolvare. Calendarul gândit de Primărie arată cam așa: în 2026 se stabilește acordul între autorități implicate și se caută sursele de finanțare. Din 2027 pornește un proiect pilot într-una dintre zonele cu cea mai mare concentrație de locuințe poluante, iar extinderea la nivelul întregului oraș se va face etapizat, între 2028 și 2030.

Finanțarea urmează să vină printr-un program derulat împreună cu Guvernul și cu primăriile de sector, menit să ofere sprijin financiar bucureștenilor care vor să renunțe la sobele cu lemne sau cărbune.

Tot vineri, 2 octombrie, primarul general Ciprian Ciucu a anunțat un alt capitol din lupta cu poluarea: din 2027, mașinile vechi vor fi eliminate progresiv din oraș, inițial doar din zona centrală, urmând ca restricțiile să se extindă treptat. Primele vizate sunt mașinile non-euro, iar interdicția va porni de la 1 noiembrie 2027. Potrivit datelor RAR din 2025, în București și Ilfov circulă 2.867.404 de mașini, dintre care 461.251 au între 22 și 35 de ani și se încadrează în categoriile non-euro, euro 1, 2 sau 3.

Deci, pe scurt, Bucureștiul își propune un aer mai curat din două direcții deodată — case încălzite mai inteligent și mașini mai puțin poluante pe străzi. Rămâne de văzut cum arată lucrurile pe teren, dar măcar calendarul există.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)